Being-Time

Găsim în Being-Time o analiză structurată și riguroasă a unuia dintre cele mai dificile concepte din gândirea maestrului japonez Eihei Dogen: fasciculul „Uji” (Timpul-Ființă) din monumentala operă Shobogenzo. Metodologia autorilor, Norman Fischer și Shinshu Roberts, pornește de la o exegeză textuală a scrierilor din secolul al XIII-lea, pe care o translatează într-un limbaj accesibil practicianului contemporan. Structura cărții ghidează cititorul prin paradoxurile temporalității, unde timpul nu este văzut ca o resursă exterioară care trece, ci ca însăși esența existenței noastre. Suntem de părere că această lucrare ocupă un loc central în bibliografia lui Norman Fischer, continuând efortul său de a „îmblânzi” texte metafizice complexe, așa cum a făcut și în Inside Vasubandhu's Yogacara. Dacă în Nothing Holy about It Fischer explora simplitatea naturii Buddha, în Being-Time el revine la rigoarea scolastică a școlii Soto Zen. Această ediție acoperă aceeași arie tematică precum Readings of Dogen′s Treasury of the True Dharma Eye de Steven Heine, dar cu o abordare mult mai practică și orientată spre experiența directă a meditației, spre deosebire de analiza strict academică și istorică a lui Heine. În timp ce traducerile lui Gudo Nishijima oferă textul brut, Fischer și Roberts acționează ca mediatori, explicând cum conceptul de „timp-ființă” influențează etica și prezența noastră de zi cu zi.