Being John Lennon

Dacă Elvis Presley a fost prizonierul unei faime care l-a izolat complet, John Lennon a fost cel care a încercat să dărâme zidurile celebrității din interior, reinventându-se cu o furie aproape autodistructivă. Îl descoperim pe Lennon în paginile semnate de Ray Connolly nu doar ca pe un simbol cultural, ci ca pe un om bântuit de contradicții: un „iconoclast” care respingea autoritatea, dar care căuta constant validare. Narativul amintește de John Lennon de Philip Norman prin intensitatea cu care reconstituie o epocă, însă Connolly aduce o notă de intimitate rară, extrasă din deceniile de conversații directe cu artistul și cu cele mai importante figuri din viața sa: Cynthia, Yoko Ono și Paul McCartney.

Putem afirma că această biografie funcționează ca o piesă de puzzle esențială în opera lui Ray Connolly. După ce a explorat povara succesului în Being Elvis, autorul aplică aceeași rigoare jurnalistică pentru a demonta mitul „Beatle-ului spiritual”. Găsim aici portretul unui artist care nu se putea opri din a se schimba, trecând de la statutul de lider rock 'n' roll la cel de activist politic și, în final, de milionar retras. Stilul este alert, cinematografic, alternând momentele de geniu creativ din studiourile Abbey Road cu episoadele de vulnerabilitate brutală din viața privată. Față de abordările mai tehnice din Lennon de Tim Riley, lucrarea de față se concentrează pe mecanismele psihologice ale unui om care, deși avea lumea la picioare, a rămas perpetuu nemulțumit, căutând mereu o nouă versiune a sinelui.