Around the World in Eighty Days

Povestea prinde viață în Londra victoriană a anului 1872, un timp și un spațiu definit de certitudini matematice și de expansiunea tehnologică a Imperiului. Alegerea acestui context nu este întâmplătoare; ea reprezintă apogeul unei ere în care distanțele geografice începeau să fie cucerite de precizia cronometrului și de forța aburului. Reținem figura enigmatică a lui Phileas Fogg, un gentleman a cărui existență se desfășoară între pereții sobri ai clubului Reform și locuința sa din Savile Row, un om pentru care viața însăși pare a fi un calcul algoritmic. Observăm în această operă o structură narativă ce îmbină rigoarea documentară cu dinamismul aventurii. Spre deosebire de explorarea abisurilor din Twenty Thousand Leagues Under the Sea, unde izolarea căpitanului Nemo este una autoimpusă și sumbră, în Around the World in Eighty Days vedem o deschidere spre lume, o cursă contra cronometru care transformă globul pământesc într-o tablă de șah uriașă. Cititorul care a apreciat spiritul de observație și rigoarea din Five Weeks in a Balloon va găsi aici aceeași pasiune pentru detaliul tehnic și geografic, dar într-un context mult mai alert, unde miza nu este doar descoperirea, ci respectarea unui termen-limită. Putem afirma că acest roman ocupă un loc central în seria Voyages extraordinaires. Dacă în alte scrieri Jules Verne ne poartă în inima pământului sau în adâncurile oceanului, aici el ancorează aventura în realitatea socială și tehnologică a vremii sale. Tonul este unul de un calm britanic, contrastând subtil cu peripețiile prin care trece valetul Passepartout, oferind o experiență de lectură echilibrată, în care suspansul se naște din precizia secundarului de ceas.