Anti-Hero

Ritmul acestui roman este unul stratificat, alternând între tensiunea claustrofobă a birourilor MI37 și expansiunea dezolantă a unui peisaj arctic infestat. Găsim în Anti-Hero o atmosferă sumbră, în care siguranța este o iluzie, iar eroismul este mai degrabă o povară decât o alegere glorioasă. Suntem de părere că autorul reușește să construiască o senzație de neliniște constantă, mutând miza de la simplele confruntări fizice la o luptă disperată pentru supraviețuirea speciei în fața unor orori cosmice ce sfidează înțelegerea umană.

Subliniem modul în care Jonathan Wood își poziționează lucrarea în cadrul seriei sale: dacă în Broken Hero accentul cădea pe relațiile personale și amenințări mecanizate, aici miza devine existențială. Regăsim forța narativă a lui Bryan Donihue din INCURSION, combinată cu sensibilitatea pentru detaliul tehnic și procedural a lui Glynn James din Arisen, Book One - Fortress Britain, dar cu un glas propriu, marcat de un umor sec și o viziune mult mai întunecată asupra birocrației oculte. Trecerea de la zombii tradiționali la „zombii-spori” adaugă o notă de teroare biologică ce completează perfect tabloul unei lumi aflate pe marginea prăpastiei. Este o lucrare ce consolidează universul MI37, transformând misiunea de rutină a lui Arthur Wallace într-o cursă contracronometru împotriva extincției.