Kearney, R: Anatheism

Bazându-ne pe lucrările fundamentale publicate în seria Insurrections: Critical Studies in Religion, Politics, and Culture, observăm cum Richard Kearney propune în Anatheism o paradigmă filozofică necesară epocii post-seculare. Termenul central, „ana-theos” (Dumnezeu după Dumnezeu), nu indică o simplă negare, ci un moment de „necunoaștere” creativă care survine după prăbușirea dogmelor rigide. Recomandăm acest volum celor interesați de deconstructivism și post-structuralism, deoarece oferă o alternativă la dihotomia clasică dintre teismul radical și ateismul militant. Structura volumului este organizată riguros în trei părți: Prelude, Interlude și Postlude. Observăm că autorul nu se limitează la discursul teologic pur, ci dedică un capitol întreg analizei „imaginației sacramentale” în literatură, examinând operele lui James Joyce, Marcel Proust și Virginia Woolf. Această abordare interdisciplinară este o trăsătură distinctivă a operei sale, pe care am întâlnit-o și în Touch, unde Kearney explora nevoia de corporalitate într-o lume virtualizată. Acoperă aceeași arie tematică precum The God Who May Be, dar cu o abordare mai aplicată asupra momentului actual al credinței, transformând „pariul” pascal într-o alegere între ospitalitate și ostilitate față de celălalt. În comparație cu Adoration de Jean-Luc Nancy, care se concentrează pe deconstrucția monoteismului, Anatheism este mai orientat spre reconstrucția unui sens eliberator, căutând urmele sacrului în cotidian și în actul ospitalității față de străin.