Amis, M: Night Train

Descoperim aici o voce narativă care spulberă convențiile genului: Mike Hoolihan. Nu este doar un detectiv veteran; este o femeie care a văzut totul, de la jafuri la omucideri, dar care se trezește vulnerabilă în fața unei morți inexplicabile. Jennifer Rockwell, „fata de aur” a comunității, este găsită moartă. Sinucidere, spune dosarul. Cazul e închis. Totuși, la rugămintea tatălui victimei, un polițist influent, Mike redeschide ancheta. Reținem tensiunea care se acumulează nu din acțiune brută, ci dintr-o analiză clinică a suprafețelor perfecte care ascund putregaiul. Martin Amis folosește structura unui roman polițist pentru a diseca obsesia americană pentru succes și putere. Pe același raft cu The Blunderer de Patricia Highsmith, Night Train se distinge prin limbajul tăios și refuzul de a oferi soluții confortabile. Dacă în The Rachel Papers sau The Information autorul explora ridicolul și competiția socială prin satiră, aici adoptă un ton sumbru, aproape nihilist. Este o explorare a paranoiei justificate, unde fiecare certitudine se topește sub privirea detectivului. Amis demonstrează că poate stăpâni rigoarea unei autopsii narative la fel de precis ca marii maeștri ai genului, păstrându-și totodată amprenta stilistică inconfundabilă: jocul de cuvinte strălucitor aplicat unei realități întunecate. Merită menționat că, deși are dimensiunile unei nuvele, impactul psihologic este cel al unui roman de mare anvergură.