All the Knowledge in the World

Deși istoria ideilor dispune de numeroase studii sectoriale, literatura academică a resimțit multă vreme lipsa unei cronici accesibile care să urmărească metamorfoza enciclopediei de la instrument de erudiție elitist la fenomen digital global. În All the Knowledge in the World, Simon Garfield completează această lacună, oferind o perspectivă narativă asupra efortului uman de a „îmblânzi” totalitatea informațiilor într-o singură sursă. Găsim în această carte o analiză fascinantă a modului în care aceste volume masive au modelat înțelegerea lumii, înainte de a deveni obiecte de colecție care adună praful pe rafturi.

Lucrarea extinde cadrul propus de Knowing What We Know de Simon Winchester cu date noi despre mecanismele editoriale din spatele Encyclopedia Britannica și despre proiecte monumentale, precum manuscrisul chinezesc de 11.000 de volume, imposibil de tipărit. Față de abordarea sociologică a lui Peter Burke din A Social History of Knowledge II, Garfield optează pentru un ton vibrant, concentrându-se pe figurile obsesive — de la Pliniu cel Bătrân la editorii moderni — care au crezut în promisiunea cunoașterii complete. Merită menționat că autorul nu se limitează la elogii; el investighează modul în care enciclopediiile au reflectat prejudecățile epocii în ceea ce privește rasa și genul.

Poziționată în continuarea preocupărilor sale pentru micro-istorii și sisteme de organizare — vizibile în Timekeepers sau In Miniature — această lucrare demonstrează aceeași abilitate de a extrage semnificații majore din detalii aparent obscure. Ritmul este alert, transformând o temă potențial aridă într-o călătorie intelectuală despre ce am câștigat și ce am pierdut în tranziția către Wikipedia.