All Her Fault

Descoperim aici tensiunea insuportabilă din What She Knew de Gilly Macmillan combinată cu sensibilitatea explorării maternității din Just What Kind of Mother Are You? de Paula Daly — dar cu un glas propriu, mult mai alert. All Her Fault ne aruncă direct în inima unei suburbii din Dublin. O mamă, Marissa Irvine, ajunge la numărul 14 pe Tudor Grove. Ar trebui să își ia fiul, pe Milo, de la prima lui întâlnire de joacă. Dar ușa se deschide spre un gol imens. Femeia din prag nu este mama pe care o știa. Nu este nici bona. Milo nu este acolo. Coșmarul începe instantaneu. Observăm cum Andrea Mara perfecționează aici tema comunităților aparent perfecte, o direcție explorată și în Hide and Seek sau No One Saw a Thing. Dacă în lucrările anterioare accentul cădea pe secrete vechi sau coincidențe fatale, aici presiunea este imediată și socială. Patru femei devin pioni într-un joc al acuzațiilor. Zvonurile se propagă rapid prin cartier. Cineva l-a luat pe Milo, dar comunitatea pare pregătită să le condamne pe toate. Ritmul este sacadat. Propozițiile sunt scurte, ca o respirație tăiată de panică. Nu există timp pentru introspecții lungi; acțiunea se mută de la suspiciune la dovadă cu o viteză care ne lasă fără suflare. Este un portret brutal al modului în care încrederea se dezintegrează într-o clipă.