Absolutely and Forever

Găsim în Absolutely and Forever o lectură stratificată și lentă, care se desfășoară cu delicatețea unei confesiuni intime. Rose Tremain ne propune o explorare a modului în care o pasiune juvenilă poate deveni axa centrală a unei vieți întregi, transformându-se din vis în obsesie și, ulterior, în fundament al maturizării. Marianne, singura fiică a unui colonel sever, își dedică sufletul lui Simon Hurst, un tânăr a cărui frumusețe și inteligență par să îi garanteze un succes răsunător. Însă, așa cum Rose Tremain ne-a obișnuit în lucrări precum Lily, unde destinul personajelor este adesea deturnat de forțe sociale sau secrete întunecate, și aici hazardul intervine brutal.

Ne-a atras atenția vocea narativă a lui Marianne, care se autodescrie cu o ironie fină și o modestie ce ascunde, de fapt, o inteligență sclipitoare. Dacă Alexine de Andrea Humphrey v-a captivat prin tema secretelor materne care ies la iveală în momente de criză, această carte extinde experiența în direcția unei introspecții psihologice mai profunde, unde secretul nu aparține trecutului, ci este purtat ca o povară de cel iubit. Spre deosebire de atmosfera istorică din Islands of Mercy, aici autoarea se concentrează pe o geografie interioară, explorând contrastul dintre aparența socială și realitatea emoțională. Stilul este sobru, dar plin de compasiune, evitând sentimentalismul facil în favoarea unei onestități tăioase despre eșec și prietenie.