A Little Luck

După succesul internațional al romanului Elena Knows, care a plasat-o pe Claudia Pineiro pe lista scurtă pentru International Booker Prize, descoperim în „A Little Luck” o nouă fațetă a melancoliei argentiniene. Nu mai suntem în fața unei investigații medicale și sociale, ci asistăm la o disecție a memoriei și a identității fragmentate. Considerăm că forța narativă a lui Guillermo Martinez din The Book Of Murder se combină aici cu sensibilitatea psihologică a unei introspecții profunde, dar Claudia Pineiro păstrează un glas propriu, mai puțin interesat de mecanica misterului și mai preocupat de ecoul moral al unei tragedii.

Premisa este una de o tensiune mută: Mary Lohan revine în suburbia din Buenos Aires pe care a părăsit-o în urmă cu două decenii, fugind de o vinovăție paralizantă. Însă Mary nu mai este Mary; și-a schimbat numele, tonul vocii și chiar culoarea ochilor, încercând să devină o străină în propria viață. Notăm cu interes felul în care autoarea construiește atmosfera acestui cartier care, deși s-a schimbat fizic, rămâne un depozitar al secretelor nespuse. Ritmul lecturii este dictat de coliziunea lentă dintre prezent și amintirile care erup violent, forțând personajul să reevalueze linia difuză dintre lașitate și supraviețuire.

Spre deosebire de alte romane despre reîntoarcerea acasă, precum Dark Road Home de Sheila Bugler, unde accentul cade pe rezolvarea unei crime, Claudia Pineiro se concentrează pe „greutatea debilitantă a minciunilor”. Este o proză despre cum un singur eveniment decisiv poate altera cursul a zeci de ani, demonstrând că viața nu este întotdeauna un produs al destinului, ci, uneori, rezultatul unei fărâme de noroc.