1991

La suprafață, 1991 pare a fi doar cronica unui debut profesional în poliția pariziană. Cititorul descoperă însă rapid un coșmar birocratic și criminal care îi va testa limitele tânărului Franck Sharko. Ne-a atras atenția modul brutal în care autorul își aruncă protagonistul direct în arhivele prăfuite ale cazului „Dispărutele din sudul Parisului”. Trei femei violate și ucise cu ferocitate între 1986 și 1989. Niciun suspect. Doar dosare care nu duc nicăieri. Până la acea fotografie. O femeie legată, cu capul într-un sac, o adresă notată pe spate și o cursă contracronometru care începe violent. Subliniem atmosfera apăsătoare a anului 1991, unde lipsa tehnologiei moderne face ca intuiția și munca de teren să fie singurele arme. Ca și Rêver, acest roman explorează limitele minții umane și trauma, dar dintr-o perspectivă istorică, concentrându-se pe formarea unui detectiv emblematic înainte ca acesta să devină expertul cinic din volumele ulterioare. În contextul operei lui Franck Thilliez, dacă în Puzzle accentul cădea pe natura ludică și mortală a unui joc de tip escape room, aici realismul este crud și neiertător. Merită menționat că autorul își folosește precizia de inginer pentru a construi o intrigă unde fiecare detaliu din trecutul personajului explică evoluția sa viitoare. Este o incursiune întunecată în originile răului, scrisă într-un ritm sacadat care nu lasă loc de respirație.