Volume care vor trezi copiilor interesul pentru lectură

Una dintre cele cele mai întâlnite probleme ale părinţilor din ziua de astăzi este faptul că mulţi dintre copii refuză să citească, preferând să-şi petreacă timpul liber în faţa calculatorului, tabletei sau televizorului.
Deseori, copiii ajung să asocieze cititul cu responsabilitatea temelor pe care le primesc de la şcoală, cititul devenind astfel pentru ei o muncă şi o obligaţie, nu o plăcere, fapt ce îi determină să-şi piardă orice interes sau curiozitate pentru lectura.

Inspirarea dorinţei de a citi la un copil este o sarcină dificilă, care deseori este abordată într-un mod greşit, părinţii apelând la soluţii care în loc să-i convingă pe micuţi să citească, nu fac decât să-i îndepărteze şi mai mult de cărţi. Unii părinţi aleg să insiste până când copilul ajunge să se simtă forţat să citească, pierzând astfel orice plăcere a lecturii sau să-l condiţioneze, ameninţând că nu-i vor mai permite să-şi petreacă timpul liber cum doreşte, dacă nu citeşte.

În opinia specialiştilor, cea mai eficientă metodă pentru dezvoltarea plăcerii pentru lectura ar fi că părinţii să le citească copiilor, încă din primele luni de viaţă, basme sau cărţi cu imagini colarate, care le-ar putea trezi acestora interesul şi care i-ar putea determina, pe măsură ce cresc, să-şi dorească şi ei să citească, conform exemplului dat de părinţii lor.
De asemenea, prezenta cărţilor în casă sau părinţii care ei înşişi aleg să-şi petreacă timpul liber cu o carte în mână, îi pot ajuta pe copii să se familiarizeze cu cărţile şi să le privească drept o parte integrantă a vieţii de zi cu zi.

În funcţie de vârsta copilului, părinţii pot alege dintr-o varietate de volume, care deja au o mulţime de micuţi fani.

Până la vârsta de opt sau nouă ani, ar fi indicat că părinţii să le ofere copiilor cărţi cu poveşti şi basme, din care aceştia pot extrage diverse inavataminte, care vor contribui la formarea caracterului lor.

După vârsta de nouă sau zece ani, copilului ar trebui să i se permită să aleagă din cărţile potrivite pentru vârsta lui, cele pe care şi le doreşte, fie că acestea sunt volume fantasy sau contemporane.

Author: Madalina

Sunt pasionata de lectura inca din copilarie, cand colectia mea de carti a inceput sa creasca odata cu mine, pe masura ce descopeream noi volume, personaje si fiinte supranaturale pe care sa le ador. Sunt fascinata de volumele fantasy, paranormal romance si de distopii, dar citesc cu multa placere si volume istorice si contemporane. Din punctul meu de vedere, un volum care i­ti starneste emotii intense, care te copleseste si te captiveaza, chiar daca uneori iti provoaca furie sau frustrare, este un volum care merita citit, pe care nu-­l vei uita niciodata si care la final, iti va imbogati viata prin exprienta traita in timpul lecturii.

8 thoughts on “Volume care vor trezi copiilor interesul pentru lectură”

  1. Pasiunea mea ptr lectura a început destul de târziu. Abia la liceu am descoperit plăcerea lecturei. Când eram mica parintii au încercat metoda mentionata in articolul dvs dar nu a functionat mi se părea mult prea plictisitor si de fiecare data veneam cu argumentul ca intr-un film as vedea actiunea mai bine asa ca parintii au renuntat sa mă mai convingă sa citesc carti. Cum am descoperit pasiunea de a citi o carte a fost cu ajutorul profesoarei mele de engleza din clasa a 11a. Când intr-o lucrare in care trebuia sa ne descriem pasiunile aceasta a observat ca îmi plac filmele cu crime si mistere si mi-a adus următoarea zi cartea Agatha Christie “and then there where none “. Nu trebiluie sa spun ca acea carte nu am lăsat-prin mana pana nu am terminat-o, am rămas socata intr-un mod plăcut de ce poate face imaginatia mea din niste cuvinte întinse pe o foaie. Următorul pas a fost descoperirea fanfictionului si a faptului ca serialul meu sf preferat avea si aventuri sub forma de carti pe care am început sa le vanez la propiu. In opinia mea nu cred ca e niciodată prea târziu ptr un copil sa descopere plăcerea lecturei trebuie doar sa ii aratam o carte potrivita curiozităților lui.

  2. Pentru mine, cititul a inceput cu ajutorul cartilor audio. Parintii mei imi puneau sa ascult inainte de culcare diverse povesti la casetofon. Tin minte si acum cu cata nerabdare asteptam sa vina seara si ce frumoasa era colectia de casete cu povesti.
    Ceva mai tarziu, cartea despre care consider ca m-a “indragostit” de lectura a fost Legendele Olimpului”. In orice caz, e clar ca cititul se invata in familie. 🙂

  3. Eu, unul, am avut parte de basme citite in copilarie, cat si access la un pickup si discuri cu basme audio. Nu pot spune ca astea au avut un asa mare efect in parerea mea despre citit.
    Cititul l-am descoperit pe la 14 ani cu o recomandare de la parinti pentru Winnetou de Karl May, nimic nu te prinde mai bine la vasta asta, ca o carte de aventura cu adevarat buna. Am citit o grama de Karl May, apoi am dat in Sven Hassel si de aici am inceput sa caut singur carti bune.
    Si intradevar, un exemplu dat de parinti, prin faptul ca ei isi fac timp pt citit, ajuta.

  4. Este ffff important sa-i învățăm si sa-i motivăm pe copii sa citească.Prin dezvoltarea apetitului pentru citit , vor deveni nu numai culti, educați, informați dar si mai adânci in gândire , cu o viziune mai complexa asupra problemelor si metodelor de a găsii soluții.

  5. Mie mi-au fost foarte dragi cartile, inca de cand incepusem sa invat primele litere si toata copilaria mea am citit neincetat.
    Cand am devenit mamica mi-am propus sa o fac pe pitica mea sa se indragosteasca de carti! Dupa ce mi-a mai crescut fetita, cam pe la 6-8 luni am inceput sa ii citesc tot felul de povesti pentru copii. Si a prins drag de carte!
    Pe la 3-4 ani a inceput sa recunoasca literele, usor-usor a inceput sa le si citeasca iar pe la 5 ani imi povestea ce intelegea ea din povesti!
    Acum are 8 anisori si nu trece zi in care sa nu citeasca (Tom Sawyer este cartea pe care o citeste zilele astea) si seara in care eu sa nu ii citesc, pentru ca asta este rasfatul la care nu vrea sa renunte!
    Singura mea “dificultate” consta in a o convinge sa citeasca doar carti de calitate, romane clasice pentru copii si nu toate “jurnalele” care au aparut ca ciupercile dupa ploaie si care nu o ajuta cu nimic in formarea ei ca om, cu valori si credinte proprii…
    In orice caz, urmatoarea carte pe lista este Huckleberry Finn…. asa ca, intr-o anumita masura cred ca reusesc sa imi ating scopul!

  6. Am doi baieti minunati (trei daca-mi numar si partenerul de viata) si-mi doresc tare sa le placa cititul. Eu in momentul de fata citesc doar carti de parenting, carti de specialitate (tehnice) si… carti de gatit 🙂 Ah si sa nu uit de cartile de povesti. Intre timp imi fac o lista de carti “de citit” pentru ca voi avea timp. Pasiunea pentru lectura am descoperit-o doar dupa terminarea liceului, cand am scapat de lista de lecturi obligatorii si de teancul de carti ce contineau ‘interpretarilor’ lor avizate de critici/profesori, si care trebuia sa ni le insusim sau mai bine zis sa le memoram.

    Acum, pana cand voi ajunge la momentul in care copiii mei isi vor alege singuri cartile de citit si le vor citi singuri, incerc sa caut cele mai potrivite, mai intelepte, mai distractive… mai minunate carti de povesti si enciclopedii pentru ei. Descopar ca cele clasice nu sunt chiar potrivite pentru ei. Insa ma bucur ca exista din ce in ce mai multe carti cu mesaje adecvate, uneori terapeutice (care vindeca unele frici), si cu ilustratii inedite.

  7. Pasiunea pt citit a prins contur cand verisoara mea mi-a dat o carte de povesti,in clasa a II-a. Se numea “Imparatia de zahar”, dar, din nefericire nu-mi mai amintesc autorul.Am citit-o cu nespusa placere,iar apoi cititul n-a mai fost niciodata o corvada Spre deosebire de exercitiile obligatorii la matematica din fiecare vara!
    Acum citesc cu placere in engleza,datorita meseriei.Daca ar fi sa aleg,as opta pt romanele Ursulei Hegi.Am “Stones from the river” si “Floating in my mother’s palm”, dar mi le-as dori si pe celelalte.

  8. Copil fiind am citit aproape tot ce mi-a cazut in mana, desi parintii mei erau simpli muncitori pentru care cititul era considerat pierdere de vreme iar la noi in casa singurele carti erau cele de joc si cateva cartulii primite cadou pe la aniversari, biblioteca devenise prietenul meu cel mai bun. N-am sa uit niciodata bataile primite de la mama cand ma prindea citind noaptea cu lanterna pe sub plapuma, toate aceste piedici insa m-au apropiat si mai mult de lectura, cu cat mi se interzicea mai tare cu atat eram mai indarjita.
    Astazi mama la randul meu a doi copii minunati le-am facut copiilor mei cunostinta cu lumea cartilor inca de mici, le-am citit povesti inca din primele zile de viata si am rasfoit impreuna ceva mai tarzi carti adecvate varstei. Am incercat sa le insuflu dragostea pentru carti si, desi sunt inca mici (4 respectiv 6 ani), ma bucur sa vad ca prefera sa rasfoiasca o carte decat sa se uite la desene sau la calculator!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *