Visează androizii oi electrice?

O scurtă istorie a roboților în literatură

 

Oameni artificiali și servitori autonomi artificiali apar în literatură încă din mitologie, dar conceptul literar curent de robot ca mașinărie mobilă dotată cu inteligență artificială este mult mai recent.

Cuvântul «robot» a fost pentru prima dată folosit în piesa de teatru R.U.R. (Rossum's Universal Robots) a scriitorului ceh Karel Čapek, scrisă în 1920 și jucată în 1921 în Praga. În piesă oamenii creează ființe artificiale pentru a munci în locul lor, dar în cele din urmă roboții învață despre violență și se revoltă. Piesa totuși se termină într-un ton optimisit cu un cuplu de roboți care se îndrăgostesc.
Un rol foarte important îl joacă opera lui Isaac Asimov ale cărui romane și povestiri SF se centrează în jurul roboților și care este foarte cunoscut pentru crearea celor trei legi ale roboticii.

Tik-Tok of Oz
Primul robot și dealtfel și primul om metalic apare în poemul epic Argonautica din secolul III î.e.n. Acesta era un gigant de bronz care proteja insula Creta de pirați. În 1886 scriitorul francez Auguste Villiers de l’Isle-Adam publică L’Ève future în care un Thomas Edison ficțional o creează pe Hadaly, o femeie artificială pentru un bărbat care este îndrăgostit de o femeie perfectă fizic, dar pe care el o consideră superficială și inferioară intelectual. Deși romanul a fost criticat pentru misoginismul profund, acesta popularizează termenul «android» iar Hadaly rămâne un punct de referință în literatura cu roboți. Tik-Tok – Omul de tinichea – din seria Oz de Frank L. Baum, considerat primul robot din literatura modernă este un simplu servitor, fără sentimente, dar loial. Bazat pe un mecanism cu arc el este dependent de stăpânii săi care trebuie să-l întoarcă.

Do Androids Dream of Electric Sheep?
La începutul secolului XX, înainte de Asimov, în marea majoritate a poveștilor roboții urmau un model Frankensteinian în care eventual aceștia își distrugeau creatorii în romane precum: The Metal Giants (1926) de Edmond Hamilton, (1927) de Fritz Lang și Thea von Harbou sau Automata (1929) de S. Fowler Wright. Sătul de genul acesta de povești Asimov inventează cele trei legi ale roboticii pentru a îi impiedica pe roboți să se întoarcă împotriva oamenilor și totodată dă startul unei noi perioade pentru roboți în literatură.

Una din temele preferate ale autorilor SF devine explorarea condiției umane prin intermediul roboților. În romanul The Bicentennial Man de Isaac Asimov robotul Andrew Martin în dorința de a deveni om evoluează de la un simplu robot casnic metalic până la punctul unde corpul său imita perfect un corp uman. Deși era acceptat ca o ființă umană de cunoscuții săi si de-a lungul timpului oferise foarte mult umanității prin cercetările sale medicale și prin arta lui, îi este chiar recunoscută determinarea de sine, nemaifiind proprietatea nimănui, dar nu este recunoscut oficial ca o ființă umană din cauza imortalității, la care în final renunță pentru a fi declarat om. Philip K. Dick explorează și el acestă temă în romanul Do Androids Dream of Electric Sheep? în care personajul principal Rick Deckard, un vântor de androizi, este trimis să distrugă un grup de androizi fugari foarte avansați. Întâmplările prin care trece îl fac pe Deckard să se îndoiască de definițiile calităților ce îi despart pe oameni de androizi.

Saturn's Children
În Saturn’s Children (2005) Charles Stross reia tema umanității prin intermediul roboților într-un mod inedit și adesea satiric. Romanul ne spune povestea lui Freya, un sexbot creat pentru a servi oamenii, dar care este activată la 300 de ani după ce ultimul om dispăruse. Roboții rămași fără stăpâni și fără un scop după dispariția stăpânilor lor își creeză o societate care evident este disfuncțională deoarece urmase modelul societății umane. Pentru a-și regăsi scopul sau pentru a putea fi eliberați unii roboți încearcă să recreeze ființe umane. Freya devine implicată în contrabanda de “pink goo” – celule umane – ceea ce o duce într-o călătorie prin întregul sistem Solar.

 

Author: bogdan

Software developer, fotograf amator, înnebunit după science-fiction, în special space opera.

2 thoughts on “Visează androizii oi electrice?”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *