The Art of Travel

“Why be seduced by something as small as a front door in another country? Why fall in love with a place because it has trams and its people seldom have curtains in their homes? However absurd the intense reactions provoked by such small (and mute) foreign elements may seem, the pattern is at least familiar from our personal lives. There, too, we may find ourselves anchoring emotions of love on the way a person butters his or her bread, or recoiling at his or her taste in shoes. To condemn ourselves for these minute concerns is to ignore how rich in meaning details may be”.

Cǎlǎtorim din motive diferite: vrem sǎ ne relaxǎm, în interes de serviciu, avem nevoie de aventurǎ sau de autodescoperire ori vrem sǎ acumulǎm şi mai mult din ceea ce se numeşte cunoaştere. Industria turismului s-a dezvoltat într-atât încât broşurile abundǎ în imagini care mai de care mai seducǎtoare, promiţând fericiri viitoare ca o iubire nouǎ, neîntinatǎ de tracasǎrile zilnice. Ştim cu siguranţǎ unde sǎ mergem, dar nu şi cum sau de ce. Aici intervine Alain de Botton, cel care a fost supranumit „fiozoful vieţii de zi cu zi”, pentru uşurinţa cu care face melanjul între propriile lui experienţe şi idei cu cele ale unor artişti sau gânditori de seamǎ.

Pornind de la propria cǎlǎtorie în Barbados, de ale cǎrei plaje exotice nu s-a bucurat aşa cum credea, autorul declarǎ fǎrǎ amǎrǎciune cǎ „the reality of travel is not what we anticipate”. Ȋn cele cinci capitole erudit (dar nu preţios!) construite, de Botton beneficiazǎ de ajutorul a unei întregi pleiade de poeţi, pictori, prozatori sau exploratori pentru a-şi exemplifica gândurile. Cǎlǎtorim din insule mirifice pânǎ-n Egiptul iubit de Flaubert, staţionǎm în gǎri, aeroporturi sau cafenele aproape goale cu Baudelaire sau Edward Hopper, aflǎm cǎ fascinaţia pentru ce e strǎin poate exista pentru cǎ elementele acestea par sǎ fie mai în acord cu noi înşine decât orice am experimenta acasǎ.

Deşi nu o carte de cǎlǎtorie în adevǎratul sens al cuvântului, The Art of Travel vorbeşte despre cǎlǎtori şi descoperirile lor, iar cititorul se va avânta în a afla lucruri despre exploratori ca Humboldt a cǎrui curiozitate enciclopedicǎ l-a dus tocmai în America de Sud, unde a notat cu fervoare date botanice şi taxonomice exhaustive. Pentru cǎ acum, aceste lucruri sunt deja fǎcute, „instead of bringing back sixteen thousand new plant species, we might return from our journeys with a collection of small, unfeted but life-enhancing thoughts”. Autorul ne descrie cu o foame extraordinarǎ date relevante din biografia unui Flaubert, Baudelaire, Ruskin sau Van Gogh, dar nu pare sǎ aibǎ aceeaşi pasiune pentru cǎlǎtorii.

Pe de altǎ parte, exploreazǎ subiecte care ţin de pericolele cǎlǎtoritului, compania pe care o avem în drumurile noastre („The company of certain people may excite our generosity and sensitivity, while that of others awakens our competitiveness and envy”) sau relaţia dintre o operǎ de artǎ, o picturǎ, de exemplu, şi planurile noastre pentru drum. Sfaturile sale sunt simple şi de bun simţ: fii curios, fii prezent, în moment, şi ceea ce vezi îţi poate deturna mintea de la micile frecuşuri de care nu scapi nici mǎcar în vacanţǎ.

„…the pleasure we derive from a journey may be dependent more on the mind-set we travel with than on the destination we travel to”.

Author: Ioana Ristea

Sunt curioasǎ şi-mi place sǎ învǎţ, îmi sunt dragi oamenii şi imperfecţiunile lor, cred în armonie interioarǎ şi încerc sǎ mǎ joc cât mai mult.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *