Cărţile SF şi prezicerile lor

science fiction

La începutul secolului 20 a apărut în Italia un curent literar-artistic care a primit numele de futurism. Adepţii lui promovau noul sub toate formele lui, cultul vitezei ce sugera ritmul trepidant al existenţei moderne şi venerarea industriilor. Scriitorii şi cărţile lor au prevăzut foarte multe din lucrurile de care ne folosim azi: cărţile de debit imaginate de Edward Bellamy în Looking Backward în 1888, tancurile prezise de H.G. Wells într-o povestire din 1903, aselenizarea lui Jules Verne şi multe, multe altele.

Unele dintre aceste profeţii sună chiar incredibil de similar cu ceea ce se întâmplă azi în lumea noastră. Să luăm, de exemplu, Stand on Zanzibar, unul dintre cele mai profetice romane de science-fiction. Publicată în 1969, cartea se construieşte în jurul unei Americi care arată foarte asemănător cu ceea ce este, de fapt, astăzi. Sub conducerea preşedintelui Obomi, Statele Unite cad victimă atacurilor teroriste şi sunt decimate, în acelaşi timp, şi de numeroasele atacuri armate ce au loc în şcoli. Maşinile merg cu ajutorul unor celule electrice reîncărcabile, Detroit-ul este  oraşul unde se inventează un nou soi de muzică electronică, iar femeile şi bărbaţii nu mai intră în hora mariajului, preferând întâlnirile de scurtă durată care nu presupun angajamente prea mari.

Continue reading “Cărţile SF şi prezicerile lor”

Clubul de carte al lui Mark Zuckerberg

La începutul anului acesta, mogulul Facebook, Mark Zuckerberg, a anunţat într-o postare publică că îşi doreşte să citească o carte nouă la fiecare două săptămâni, interesat fiind de culturi inedite, de credinţe, istorii şi tehnologii.

Şeful Facebook este recunoscut pentru provocările anuale pe care şi le asumă an de an, iar printre cele mai faimoase se află decizia de a învăţa mandarina, de a cunoaşte în fiecare zi pe cineva care nu lucrează la Facebook sau aceea de a deveni vegetarian. 50,000 de oameni au venit cu sugestii înainte de începerea anului, iar dintre toate, şeful de la Facebook a ales-o pe cea cu a citi două cărţi pe lună.

Continue reading “Clubul de carte al lui Mark Zuckerberg”

Cum ne afectează Google creierul

Ne petrecem mare parte din timp conectaţi la internet. Ne-am obişnuit atât de tare cu prezenţa google-ului sau a reţelelor sociale în viaţa noastră, încât lipsa lor pe o perioadă dată de timp ne induce o angoasă existenţială asemănătoare celei experimentate de dependenţii de narcotice. De aceea, în ultima vreme, terapiile anti-internet au luat amploare, multe ţări dezvoltate înfiinţând chiar şi centre specializate pentru acest tip de adicţie.

Informaţia de care avem nevoie este azi la câteva taste depărtare, aşa că nu ne gândim niciodată că internetul ar putea fi în vreun fel responsabil cu recartarea circuitelor neuronale sau cu reprogramarea memoriei. Nu putem crede că acest lucru ne poate afecta la nivelul percepţiei şi cunoaşterii.

Dar un text pe care-l citim pe o pagină internet nu este un simplu text.

Continue reading “Cum ne afectează Google creierul”

Scriitorii de SF- profeți din întâmplare

”Science fiction is any idea that occurs in the head and doesn’t exist yet, but soon will, and will change everything for everybody, and nothing will ever be the same again. As soon as you have an idea that changes some small part of the world you are writing science fiction. It is always the art of the possible, never the impossible.”  Ray Bradbury  

Mulți dintre voi probabil că i-ați descoperit  începând cu Jules Verne, pe care-l citeați în vacanțele de vară ca lectură școlară obligatorie, dar scriitorii de SF au fost mereu ceva mai mult decât niște simpli romancieri. Ne-au învățat să visăm, să avem curajul de a încerca imposibilul, ne-au făcut să iubim cuvântul și știința, să ne considerăm cetățeni ai universului și să ne întrebăm mereu, de una, de alta. Ba chiar mai mult de atât, timpul a dovedit că unii au fost și profeți. Sau profeți din întâmplare, după cum îi numea Arthur C. Clarke într-un interviu din 1995,  sau cum explica și Eric Rabkin: “First, there’s the infinite monkeys problem. If you have an infinite number of monkeys randomly pounding on typewriters for an infinite length of time, the odds are 100% that at least one of them will … write Hamlet. In other words, with thousands of [science fiction] writers turning out tens of thousands of visions of the future, in what sense is any coincidence between a future element and what comes to pass a prediction?”.

Jules Verne spunea că tot ceea ce un om își imaginează, (altul) poate crea – ceea ce înseamnă că profețiile nu sunt neapărat o incursiune în viitor, ci pur și simplu o credință atât de puternică în ceva încât ulterior va putea materializa acel lucru. Astfel că predicțiile unor scriitori au influențat viitorul, fie în mod activ convingând oamenii de posibilitatea unui lucru, fie reactiv avertizând asupra unor pericole. 

Ceea ne ne învață acești scriitori e că uneori te poți folosi de imaginație pentru a crea/ atrage viitorul pe care îl dorești. Și funcționează, eu însămi acționez pe baza unui principiu din literatura SF, care… deși parțial “scornit”, îmbinat cu anticipația, reușește cumva să dea roade. Continue reading “Scriitorii de SF- profeți din întâmplare”