7 mituri din ştiinţă

Mai ştiţi filmul “Lucy”? În el, la un moment dat, oportun, ca-n toate filmele, personajul carismatic interpretat de Morgan Freeman, spune cu nonşalanţă: “Se estimează că un om foloseşte cam 10% din capacitatea creierului. Imaginaţi-vă cum ar fi dacă am folosi 100%” Şi nu-i aşa că aţi crezut şi voi că oamenii îşi folosesc doar 10% din creier? E Morgan Freeman, doar.

Anul acesta britanicii de la OnePoll au condus un studiu despre cele mai comune percepţii greşite ale conaţionalilor lor. În urma studiului, din 2000 de adulţi, 82% au admis că au cel puţin o preconcepţie despre starea de fapt a lucrurilor: 57% din ei cred că Muntele Everest este cel mai înalt munte din lume, iar 54% cred că ar putea vedea Marele Zid Chinezesc din spaţiu. Nu e mare diferenţă între ei şi noi, nu? Eu, una, eram foarte convinsă de ambele aceste fapte.

Cred că dacă ţi se spune de mai multe ori acelaşi lucru, ajungi inevitabil să-l crezi. Aşa că mai jos ne ocupăm cu demitizarea şi avem câteva exemple de mituri din ştiinţă care se propagă cu viteza… unui click.

Continue reading “7 mituri din ştiinţă”

Calea nebătută a creativităţii

Cred că nu există om care să nu-şi dorească să fie un pic mai creativ. Să fi scris ceva mai inteligent şi interesant în lucrarea de-abia predată, să fi avut prezenţă de spirit şi să spună ceva cu impact sau emoţionant în cadrul acelei întâlniri sau să inventeze gadget-ul pe care l-a visat toată copilăria. Partea bună e că oamenii cei mai creativi din domeniile lor au fost testaţi şi studiaţi şi ne putem inspira din metodele lor atunci când vrem mai mult de la noi decât un clişeu de abordare sau un unghi deja explorat. Cel mai bine, evident, e să încerci cât mai multe şi să vezi care dintre ele merge pentru tine.

Continue reading “Calea nebătută a creativităţii”

4 moduri prin care știința poate prezice moartea

Mulți dintre noi trăim cu teama că viața noastră se poate sfârși în orice moment, însă oamenii de știință au descoperit cum să prezică perioadele din viață în care se poate întâmpla acest lucru.

Nicio lovitură, nicio vânătaie din cele pe care le facem în jurul vârstei de 20 de ani nu va trece fără să lase vreo urmă. Deși pe dinafară totul poate părea vindecat, pe dinăuntru acestea se transformă în dureri ale încheieturile sau dureri de spate, în așa fel încât nu ne mai putem mișca așa cum o făceam odată.

Deși nu e bine să ne facem prea multe probleme în ceea ce privește bătrânețea și moartea, cu toții ne gândim mai mult sau mai puțin la acestea. În cazul care vă aflați printre persoanele care își doresc să afle cum pot determina estimativ data în care se vor apropia de sfârșitul vieții, iată patru moduri prin care oamenii de știință le pot prevesti.  Continue reading “4 moduri prin care știința poate prezice moartea”

Gavin Schmidt la TED despre modelele schimbărilor climatice

„You can’t understand climate change in pieces. It’s the whole, or it’s nothing.”- Gavin Schmidt

Gavin Schmidt este specialist în climatologie la Institutul Pământului  al Universității Columbia (The Earth Institute) și este sef adjunct la Institutul Goddard pentru Studii Spațiale din cadrul NASA. El cercetează trecutul, prezentul și viitorul schimbările climatice, folosind modele din ce în ce mai rafinate și seturi de date pentru a explora modul în care clima planetei se comportă în timp. Continue reading “Gavin Schmidt la TED despre modelele schimbărilor climatice”

Love, no matter what

Ce faci atunci când copilul tău este diferit? Diferit de tot ce îți imaginai că va fi, diferit nu doar față de normele societății, cât și de tine.

“Să iubim nebuneşte tot ce străluceşte pe acest pământ, fiindcă altă viaţă nu ne este cunoscută.” – spune Euripide.

Andrew Solomon vorbeşte despre imperfecţiune. Despre toate formele ei, cunoscute şi necunoscute. Poate că am cunoscut persoane gay, poate am citit despre copii cu autism sau cu Sindromul Down, despre schizofrenie, despre copii născuţi cu defecte şi despre persoane cu dizabilităţi.

Dar atunci când tu, în familia ta, te confrunţi cu astfel de situaţii, atunci când copilul tău se naşte cu un defect pe care nu-l poţi ascunde, atunci ce faci?

Continue reading “Love, no matter what”

Rebecca Skloot (+viața nemuritoare a Henriettei Lacks)

“Pe peretele meu se află fotografia unei femei pe care nu am cunoscut-o niciodată. Aceasta priveşte direct spre cameră şi zâmbeşte, cu mâinile în şold, îmbrăcată într-un costum proaspăt călcat, cu buzele pictate cu roşu. Este sfârşitul anilor 1940 şi încă nu a împlinit vârsta de 30 ani. Pielea sa de culoare ciocolatie este fină, ochii sunt tineri şi plini de viaţă. E o femeie care habar nu are de tumoarea ce se extinde în corpul său – o tumoare care va lăsa cei cinci copii fără mamă şi care va schimba viitorul medicinei. Sub fotografie se află numele ei: Henrietta Lacks, Helen Lane sau Helen Larson.

Nimeni nu ştie cine este autorul fotografiei , dar aceasta a fost surprinsă în sute de reviste şi cărţi de ştiinţă, pe bloguri sau pe pereţii laboratoarelor. De cele mai multe ori este recunoscută ca fiind Helen Lane sau HeLa, numele de cod oferit primelor celule umane nemuritoare – celulele ei, extrase din cervix-ul său cu câteva luni înainte de a muri.

Numele ei adevărat este Henrietta Lacks.”

Aşa începe cartea (şi studiul ştiinţific) autoarei Rebecca Skloot, după ce-a petrecut ani buni privind acea fotografie, întrebându-se ce viaţă a avut Henrietta, ce s-a întâmplat cu copiii după moartea ei, oare ce părere ar avea despre celulele sale nemuritoare care au fost cumpărate, ambalate şi livrate către miliarde de laboratoare din lume; , întrebându-se oare ce-ar spune Henrietta dacă ar şti că celulele sale au participat la primele misiuni în spaţiu pentru a se descoperi ce se întâmplă cu celulele umane în afara câmpului gravitaţional. Sau ce-ar spune dacă ar afla că o parte din ea a devenit esenţială pentru noi descoperiri în ştiinţă şi medicină: vaccinul poliomielitic, clonarea, fertilizarea in vitro, descoperirea unor aspect ascunse ale cancerului sau viruşilor. Continue reading “Rebecca Skloot (+viața nemuritoare a Henriettei Lacks)”

Oameni de ştiinţă ai secolului 21

Secolul 21 e abia la început, însă ştiinţa şi tehnologia se schimbă şi perfecţionează zi de zi. Azi, suntem martori cu toţii ai schimbării şi ai vitezei cu care tehnologia avansează. Ba mai mult, în laboratoarele, de care nici nu avem habar, se cercetează şi se descoperă lucruri despre care omul obişnuit ar putea crede că sunt teorii ale conspiraţiei şi nimic mai mult. Dar lucrurile nu sunt chiar aşa…

V-aţi întrebat vreodată, cine sunt pionierii ştiinţei şi tehnologiei secolului 21? Cum arată? Cu ce se ocupă? Care sunt noile descoperiri în domeniu?

În rândurile care urmează, o să vă prezentăm câţiva savanţi ai zilelor noastre. Numele unora vă poate suna familiar, despre alţii aţi putea spune că nu au, la momentul acesta, descoperiri concrete, dar aceşti oameni au adus ştiinţa pe  prim-planul, fie prin cercetările lor fie prin promovare şi transmiterea ideilor în rândul celor care au fost interesaţi să afle. Continue reading “Oameni de ştiinţă ai secolului 21”

Brian Cox şi minunile universului

“The aim of particle physics is to understand what everything’s made of, and how everything sticks together. By everything I mean me and you, the Earth, the Sun, the 100 billion suns in our galaxy and the 100 billion galaxies in the observable universe. Absolutely everything.”

Prima mea întâlnire cu Brian Cox, fizician faimos, a fost prin intermediul uneia din emisiunile sale. Ce-mi amintesc foarte bine sunt fǎlcile lui, care se plimbau dintr-o parte în alta, ca ale unui cǎţel super extaziat, în timp ce demonstra ceva în legǎturǎ cu viteza. Mi-a plǎcut îndeosebi pasiunea cu care vorbea despre fizicǎ şi astronomie. Este mereu interesant sǎ cunoşti un pasionat, chiar dacǎ domeniul respectiv e complex  şi pune o mulţime de probleme înţelegerii.

Continue reading “Brian Cox şi minunile universului”

Scriitorii de SF- profeți din întâmplare

”Science fiction is any idea that occurs in the head and doesn’t exist yet, but soon will, and will change everything for everybody, and nothing will ever be the same again. As soon as you have an idea that changes some small part of the world you are writing science fiction. It is always the art of the possible, never the impossible.”  Ray Bradbury  

Mulți dintre voi probabil că i-ați descoperit  începând cu Jules Verne, pe care-l citeați în vacanțele de vară ca lectură școlară obligatorie, dar scriitorii de SF au fost mereu ceva mai mult decât niște simpli romancieri. Ne-au învățat să visăm, să avem curajul de a încerca imposibilul, ne-au făcut să iubim cuvântul și știința, să ne considerăm cetățeni ai universului și să ne întrebăm mereu, de una, de alta. Ba chiar mai mult de atât, timpul a dovedit că unii au fost și profeți. Sau profeți din întâmplare, după cum îi numea Arthur C. Clarke într-un interviu din 1995,  sau cum explica și Eric Rabkin: “First, there’s the infinite monkeys problem. If you have an infinite number of monkeys randomly pounding on typewriters for an infinite length of time, the odds are 100% that at least one of them will … write Hamlet. In other words, with thousands of [science fiction] writers turning out tens of thousands of visions of the future, in what sense is any coincidence between a future element and what comes to pass a prediction?”.

Jules Verne spunea că tot ceea ce un om își imaginează, (altul) poate crea – ceea ce înseamnă că profețiile nu sunt neapărat o incursiune în viitor, ci pur și simplu o credință atât de puternică în ceva încât ulterior va putea materializa acel lucru. Astfel că predicțiile unor scriitori au influențat viitorul, fie în mod activ convingând oamenii de posibilitatea unui lucru, fie reactiv avertizând asupra unor pericole. 

Ceea ne ne învață acești scriitori e că uneori te poți folosi de imaginație pentru a crea/ atrage viitorul pe care îl dorești. Și funcționează, eu însămi acționez pe baza unui principiu din literatura SF, care… deși parțial “scornit”, îmbinat cu anticipația, reușește cumva să dea roade. Continue reading “Scriitorii de SF- profeți din întâmplare”

Baryonyx în Australia

Oamenii de știință rescriu istoria dinozaurilor, după ce au descoperit în Australia o fosilă a unei specii despre care se credea că a trăit numai în emisfera nordică.

Vertebra gâtului găsită de specialiști este asemănătoare cu cea a unui Baryonyx, un dinozaur din familia Spinosaurid și avea dimensiuni mai mari decât cele ale unui Tyrannosaurus Rex.

Dinozaurii Spinosaurid aveau un craniu mic cu un bot de crocodil, erau bipezi și se hrăneau cu pești și cu animale mici. Până acum se știa că au trăit numai în emisfera nordică, o teorie confirmată de descoperirea unei fosile de Baryonyx lângă Dorking, în Marea Britanie în anul 1983. Continue reading “Baryonyx în Australia”