Destinatar: „Jerry” Salinger

Toţi pornim în căutarea unui vis. Ne pregătim pantofii roşii fermecaţi şi mergem pe drumul cărămizilor galbene, spre un tărâm al lui Oz în care ar trebui să ne găsim locul, curajul, inima şi mintea. De cele mai multe ori, realitatea nu e ca în broşura turistică pe care ne-o confecţionăm din gânduri şi speranţe, dar călătoria rămâne la fel de interesantă. Mai ales atunci când o putem împărtăşi.

Asta a descoperit şi Joanna Rakoff, o tânără care a abandonat şcoala, a plecat din oraşul ei natal şi s-a mutat la New York pentru a deveni poetă. Însă, înainte de a-şi vedea numele publicat pe vreo carte, a pătruns în culisele industriei editoriale, acolo unde poveştile se întâlnesc cu parafe notariale, iar emoţia cuvintelor este adeseori demolată de paranoia, nesiguranţă şi egocentrism.

Chiar dacă viaţa nu s-a întâmplat aşa cum ar fi sperat şi nici unul dintre agenţii literari alături de care lucra nu a văzut în felul în care Rakoff dactilografia o sensibilitate ieşită din comun, sonorităţi sau ritmuri care să-i convingă să îşi transforme asistenta în client, lumea o cunoaşte astăzi mai ales datorită acelei experienţe câteva luni, mărturisită în cartea My Salinger Year. Deşi nu a bifat staţiile pe care şi le stabilise, a ajuns totuşi la destinaţie şi a strâns o mulţime de poveşti neaşteptate pe drum.   Continue reading “Destinatar: „Jerry” Salinger”

Controversa păsării cântătoare

„Nu cred, pentru că auzul îi e din ce în ce mai slăbit şi a început să îşi piardă vederea. Aşa că e complicat să îi dai un telefon, vă daţi seama. Bănuiesc că toate negocierile se desfăşoară prin intermediul avocatei sale, Tonja. Este mai simplu pentru ea să o viziteze la azil şi să-i obţină permisiunea. Mi s-a spus că este foarte dificil de comunicat cu dânsa”. Este răspunsul brutal de sincer dat de editorul Hugh Van Dusen, întrebat fiind într-un interviu dacă cineva a luat legătura direct cu scriitoarea Harper Lee, pentru a obţine acordul de publicare a cărţii Go set a watchman, care urmează să apară pe piaţă, la 55 de ani după To kill a mockingbird.
Continue reading “Controversa păsării cântătoare”

Literatura e rock!

Şi rockul e (de cele mai multe ori) literatură… Arte ale curajului de exprimare, ale libertăţii de gândire, de jonglare (asistată) cu emoţiile, cuvintele şi imaginile, cele două au ca teren de joacă preferat centrul nevralgic al existenţei umane – sufletul şi destoinicele lui isprăvi.

Un citat care-ţi redesenează realitatea, un cântec care devine coloana sonoră a unei etape mai complicate a vieţii tale, povestea altcuiva care te ajută să te înţelegi mai bine, un riff de chitară care-ţi creşte viteza sângelui, sunete şi vorbe care explodează în tine, năruind tot ce era ieri… Sunt experienţe esenţiale, care pun umărul serios la ştergerea liniei de cretă socială pe care am trasat-o în jurul vieţilor noastre şi ale cărei contururi ne îngrămădesc adesea în noi, până la sufocare.

De cele mai multe ori rockul priveşte complice spre literatură, împrumutând teme, esenţializându-le, redefinindu-le, până când cuvintele devin ritmuri, iar percuţia se transformă în poezie.

În literatură, influenţele muzicale vin mai ales din zona clasică sau a… cântecelelor pentru copii. În curând „Happy”, imnul pop al fericirii scris de Pharell, va deveni carte de ilustraţii, urmând exemplul celebru al Old MacDonald had a farm sau Itsy Bitsy Spider 😀 .

Însă în cazul rockului, George Orwell, John Steinbeck, J.D. Salinger, Dostoievski, Bacovia sau Tolstoi sunt adevăraţii hit makers

Continue reading “Literatura e rock!”

Cititori vestiţi ai marelui ecran

85 Years of the Oscar: The Official History of the Academy Awards
 Pe 22 februarie, la Dolby Theatre, din Hollywood, Academia Americană de Film va celebra, pentru cel de-al 87-lea an, excelenţa în cinematografia mondială. „Fabrica de vise” pentru peliculă a avut un 2014 plin de producţii sclipitoare, artişti minunaţi şi modalităţi neaşteptate de a aduce iluzia şi realitatea laolaltă pe marele ecran.

M-am gândit că ar putea fi interesant de aflat care sunt cărţile din spatele oamenilor care creează poveşti în mişcare, cărţile care îi emoţionează pe cei care ne emoţionează. Astfel, am descoperit câte ceva despre plăcerile literare, mai mult sau mai puţin vinovate, ale câtorva dintre regizorii şi actorii favoriţi la premiile din acest an.

Continue reading “Cititori vestiţi ai marelui ecran”