Împiedicaţi de fericire

Ne place să găsim definiţii. Să spunem „lucrurilor pe nume”. Să clarificăm. Să înţelegem procesele de lucru şi să cuprindem conceptele. Să ne jucăm de-a ordinea, într-o lume dezordonată, care nu joacă după regulile noastre. Doar că ceea ce contează cu adevărat nu poate fi priceput, catalogat, explicat: cum de reuşim să mai sperăm, atunci când totul în jur se dărâmă?; de ce iubim oameni de care raţiunea ne îndeamnă să ne îndepărtăm?; de ce într-o zi un zâmbet te poate face fericit, iar în ziua următoare nimic nu te poate ajuta să îţi revii dintr-o tristeţe inexplicabilă? Speranţă, iubire, fericire… Pot însemna atât de multe, în atât de multe feluri, oricând altceva.

Se spune că trebuie să lupţi pentru ceea ce îţi doreşti. Dar ce te faci atunci când tot ce vrei e puţină tandreţe? Cum lupţi pentru asta? Important e să nu te împiedici de aşteptările tale sau ale altora şi să laşi viaţa să se întâmple, fără a-i stabili standarde de performanţă. Aşa îţi rămâne o şansă.

Este răspunsul pe care îl dă renumitul profesor de psihologie de la Harvard Daniel Gilbert, în cartea sa despre fericiri neaşteptate care ne apar în drum şi ne cam încurcă – Stumbling on Happiness. Continue reading “Împiedicaţi de fericire”

Fiecare om este o poveste

Oliver Sacks

Există oameni care „trezesc”, oameni care iau minţile, conştiinţele şi atitudinile aţipite, le curăţă de rugina corozivă a obişnuinţei, a comodităţii şi le redau prezenţa, forţa de a fi. De cele mai multe ori, ne împiedicăm de propriile noastre bariere de frici, nesiguranţe, prejudecăţi şi ajungem să ne convingem că sunt, de fapt, ziduri ridicate de viaţă, asistând pasivi la înălţarea lor dincolo de putinţa noastră de escaladare interioară.

Asta pentru a nu ne învinovăţi, pentru a nu ne gândi prea mult la uşile pe care le închidem, în timp ce vorbim despre libertatea coliviilor de sticlă pe care ni le construim – din care vedem lumea, dar fără a o lăsa să ne atingă.

Avem nevoie de ceilalţi pentru a fi întregi, nu este de-ajuns doar să-i privim, trebuie să-i întâlnim, să-i înţelegem şi să creştem împreună. Câtă vreme avem puterea să întindem o mână care să ceară ajutorul sau să ofere alinarea înseamnă că suntem încă în jocul ăsta de-a viaţa şi că putem schimba finalul poveştii.

Suntem norocoşi că putem alege între viaţă şi letargie, între a trăi în vis şi a ne trăi visurile, că putem descuia singuri porţile către oameni, că putem lăsa să intre lumina şi întunericul, că putem simţi frigul şi căldura şi că putem fi… Pentru unii oameni, această alegere nu există. Sunt captivii minţilor lor şi despre ei a vorbit poetul-neurolog Oliver Sacks în cartea de întâmplări din universul copleşitor al creierului uman – The Man Who Mistook His Wife for a Hat. Continue reading “Fiecare om este o poveste”

O minte sclipitoare

Felul cum funcţionează creierul nostru este, în mare parte, un gigantic puzzle. Cercetările în neuroştiinţă sunt de la an la an îmbogăţite, dar deocamdată nu ştim de ce mor unele celule şi astfel, nu avem un instrument eficace împotriva Alzheimer-ului, de exemplu. Nu ştim de ce un atac cerebral implică haos neuronal, dar nu duce la pierderea memoriei. Nu ştim legătura dintre boala Parkinson şi demenţă, adică de ce unele celule sunt distruse, iar altele, nu.

Continue reading “O minte sclipitoare”

O anatomie a halucinațiilor

Hallucinations

„The potential for hallucination is present in us all, a vital part of the human condition.” 

Cine n-a auzit vreodată pași pe scări, ferestre sau uși care se trântesc fără motiv, sau în care pare să bată cineva, cine n-a văzut umbre mișcându-se fără sens, obiecte care nu sunt acolo, sau a simțit o mână rece, eventual cu gheare, plimbându-i-se pe spate? Contrar opiniei generale, halucinațiile apar mult mai des decât am crede, numai că din cauza stigmatizării acestui tip de percepție, câți ar fi dispuși să recunoască? Să nu uităm că în cultura modernă halucinațiile sunt adesea asociate cu nebunia, în timp ce în trecut, ca în cazul Ioanei d’Arc erau văzute drept semnul unui om aflat în contact cu divinitatea. Dacă ne gândim la halucinații, la propriile noastre experiențe, ne vin în minte o mulțime de întrebări precum: Unde se termină revelația și unde începe halucinația? Dacă halucinația e reală pentru persoana care o experimentează, ce este atunci realitate? Prin cât de multe experiențe halucinatorii am trecut oare fără ca măcar să ne dăm seama (mie mi-a luat vreo 10 ani să descopăr că forma aceea luminoasă care mă fugărea nu fusese o experiență supranaturală, ci pur și simplu imaginația bogată combinată cu sugestia)? Care e valoare, sensul acestor halucinații?

„One does not see with the eyes; one sees with the brain.”

Oliver Sacks, cel pe care probabil îl știți datorită cărții The Man Who Mistook His Wife for a Hat and Other Clinical Tales, scrie cu drag și considerație față de pacienții săi, fiind foarte deschis și sincer despre propriile experiențe, axându-se pe o  literatură psihiatrică ce vizează cazurile marginale ale acesteia. Tratând experiențe magice în termeni științifici, cu probabilitatea de a-ți modifica modul în care percepi lumea, Hallucinations este o antologie sau anatomie a halucinațiilor, o incursiune lucidă pe teritoriile mlăștinoase ale acestora, care demonstrează puterea minții de a proiecta în afară acele lucruri pe care are nevoie să le vadă, faptul că suntem la mila celor trei kilograme de materie cenușie care se ascund sub o claie de păr, deși creierul e departe de a fi un organ demn de încredere în ceea ce privește percepția. Suntem determinați a fi mai atenți la ce anume acordăm atenție, întrebându-ne mereu cum ne-am putea demonstra că ceea ce percepem ca fiind real chiar e real. Continue reading “O anatomie a halucinațiilor”

Mituri despre creierul uman

Creierul uman este, poate, cel mai interesant organ al omului. El ne controlează sistemul nervos, mersul, vorbitul, respiraţia şi gândirea. Complexitatea sa este redată şi de numărul foarte mare de neuroni pe care-l deţine. Datorită acestei complexităţi uimitoare s-au  dezvoltat pentru studiul creierului uman mai multe domenii ştiinţifice: neurologie, psihologie, psihiatrie.

După zeci de ani de studiu şi interpretări referitoare la capacităţile creierului uman, încă există numeroase “feţe” necunoscute ale creierului care continuă să fie un mister pentru om.  Şi, tocmai pentru că creierul este atât de complex, oamenii tind să simplifice informaţile despre cum funcţionează acesta, cu scopul de a-l face mai uşor de înţeles.  Toate aceste lucruri au dus la crearea unor mituri despre creierul uman. Continue reading “Mituri despre creierul uman”

Omul care și-a confundat soția cu o pălărie

The Man Who Mistook His Wife for a Hat
La o primă vedere, poţi crede că Oliver Sacks este un doar un scriitor care-şi modelează poveştile cu măiestrie. Scrie atât de bine pentru un doctor, încât ai spune că toate cărţile lui sunt de fapt ficţiune, dialoguri şi întâmplări rezultate în urma unei imaginaţii foarte bogate. Continue reading “Omul care și-a confundat soția cu o pălărie”

Clinical Cases Uncovered

Clinical Cases Uncovered prezintă o serie de cazuri clinice  din mai multe domenii medicale esențiale.  Acest nou mod de  abordare practic vine în sprijinul medicilor și studenților mediciniști printr-o completare adecvată a teoriei de specialitate.Sunt prezentate scenarii și soluții într-0 manieră ușor de folosit.  Fiecare caz este prezentat în modul în care l-ați experimenta în viața reală, iar deciziile și rezultatele acestora sunt bazate pe fapte.Este urmărit parcursul determinării diagnosticului și  identificării tratamentului și pe acest parcurs aflați despre simptome variabile, semne de pericol și vă sunt prezentate manifestări clasice și atipice ale afecțiunii.În secțiunea introductivă  sunt abordate noțiuni de baza și modul de abordare al pacientului, după ce ați trecut de seria de cazuri, puteți să vă testați cunoștințele.Acest mod de învățare vă ajută să vă perfecționați continuu și să vă  îmbunătățiți calitățile decizionale. Continue reading “Clinical Cases Uncovered”