Inimi așternute pe hârtie

letters

A fost o vreme în care, pentru a-i putea spune cuiva că nu ești de acord cu ce a făcut, a gândit, a scris sau a spus, nu era de ajuns să clickezi pe un buton de comment și să lași vorbele să se reverse necontrolat pe ecran, în fraze dezafectate. Trebuia să-ți iei timp, să-ți alegi cuvintele, să le ambalezi pentru comunicare, să le treci îngrijit pe hârtie, cu atenție la forme și sensuri, să le dai drumul în lume însoțite de mintea ta. Apoi, să afli orarul poștalionului, prețul expedierii misivei și să aștepți răbdător câteva săptămâni pentru a afla ce impact a avut scrisoarea ta asupra destinatarului și dacă ai „combătut” cum trebuie.

Asta se întâmpla într-o galaxie nu foarte îndepărtată:), pe vremea în care cuvintele aveau greutate și nu erau risipite la întâmplare, pe primul venit. În care supărările reproșate în scris însemnau ceva, de-asta meritau investiția de timp și energie, și în care dorurile se măsurau în pagini pătate de lacrimi, din care nu se înțelegea mai nimic, pentru că sufletul se imprima în hârtia udă.

Acum, doar gândul de a sta la coadă la poștă pentru a plăti vreo factură ne dezarmează, pentru că ne-am obișnuit să ne fie ușor. Până și e-mail-urile au ajuns să ni se pară o chestie învechită, când avem tot felul de aplicații de mesagerie în timp real. Doar că mai avem nevoie și de emoția așteptării, de curiozitate, de neliniște, poate că nu toate întrebările pe care le adresăm ar trebui să primească un răspuns instant. Unele ar trebui să se așeze puțin în mințile celor cărora li le adresăm. Bineînțeles, nu mă refer la vreo cerere administrativă, care ar fi bine să fie soluționată în mai puțin de 30000 de zile lucrătoare. Însă aici e singurul loc în care timpul tot are răbdare, chiar dacă oamenii nu…

Sunt câteva colecții de scrisori ale unor autori celebri, care vorbesc despre ei cu o altă sinceritate decât cărțile pe care le-au scris. Pentru că în ele ni se dezvăluie vulnerabili, curajoși, trufași, umili, îndrăgostiți, înșelați, printr-un singur personaj, care reunește scăderile și mărețiile unei lumi, ale unui om. Continue reading “Inimi așternute pe hârtie”

15 cărţi de citit dacă îţi doreşti (încă) un copil

“Making the decision to have a child – it is momentous. It is to decide forever to have your heart go walking around outside your body.”

Te gândeşti că a venit momentul. Te apropii de vârsta la care ţi-ai propus să faci asta, ştii cum ar trebui să arate viitorul tău şi ai bifat deja pe listă o parte din lucrurile pe care-ţi doreai să le faci.

Te gândeai de ceva vreme la acest lucru, dar acum gata! Te-ai decis. Vrei un copil. Sau poate deja aştepţi (încă) unul.

Nu uita să strecori, printre cărţile de parenting pe care deja ai pus ochii, şi câţiva autori clasici care te vor introduce în lumea copiilor şi a familiei. Asta, ca să te pregăteşti pentru momentele frumoase dar şi provocările ce te aşteaptă.

Continue reading “15 cărţi de citit dacă îţi doreşti (încă) un copil”

Scrisoare către fiica mea

Dear Daughter,

This letter has taken an extraordinary time getting itself together. I have all along known that I wanted to tell you directly of some lessons I have learned and under what conditions I have learned them.

My life has been long, and believing that life loves the liver of it, I have dared to try many things, sometimes trembling, but daring, still. I have only included here events and lessons which I have found useful. I have not told how I have used the solutions, knowing that you are intelligent and creative and resourceful and you will use them as you see fit.

Continue reading “Scrisoare către fiica mea”

Autorul săptămânii: Antoine de Saint-Exupéry

“No single event can awaken within us a stranger whose existence we had never suspected. To live is to be slowly born.”

Într-o zi frumoasă de vară, în anul 1900, s-a născut Antoine de Saint-Exupéry. La vârsta de 12 ani a zburat pentru prima oară şi atunci a ştiut că, atunci când va fi mare, va fi pilot.

Câţiva ani mai târziu, nereuşind să intre la Academia Navală Franceză, s-a înscris la Şcoala de Arte – l’Ecole des Beaux-Arts. În 1921 s-a alăturat armatei franceze şi, acolo, visul său din copilărie a devenit realitate: în armată a învăţat să piloteze, ceea ce i-a schimbat viaţa. În 1926, la vârsta de 26 ani, s-a angajat ca pilot pentru curse private de la Toulouse (Franţa) la Dakar (Senegal) iar în 1927 a început să scrie la prima carte, Southern Mail, reprezentând memoriile sale, publicată doi ani mai târziu.

Continue reading “Autorul săptămânii: Antoine de Saint-Exupéry”

Autorul săptămânii: Maya Angelou

“The first decade of the 20th century was not a great time to be born black and poor and female in St Louis, Missouri, but Vivian Baxter was born black and poor, to black and poor parents. Later she would grow up and be called beautiful. As a grown woman she would be known as the butter-coloured lady with the blowback hair.

My mother, who was to remain a startling beauty, met my father, a handsome soldier, in 1924. Bailey Johnson had returned from the first world war with officer’s honours and a fake French accent. They were unable to restrain themselves. They fell in love while Vivian’s brothers walked around him threateningly.”

Aşa îşi începe Maya Angelou unul dintre articolele apărute în The Guardian, povestind despre mama sa.

Autor şi poet american, Maya Angelou s-a născut în aprilie 1928 şi a crescut în St. Louis (Missouri) şi Stamps (Arkansas), unde a experimentat, pe pielea sa, brutalitatea discriminării rasiale dar unde a învăţat despre credinţa şi valorile comunităţii afro-americane, comunitate din care a făcut parte.

Imediat după absolvirea liceului a rămas însărcinată și, pentru a-și întreține băiatul, autoarea a schimbat multe meserii până să-și găsească locul în lume: prostituată, dansatoare într-un club de noapte, bucătăreasă, autor, jurnalist, actriţă, regizor, producător, a fost implicată în mişcarea pentru drepturile civile alături de Martin Luther King.

A publicat şapte autobiografii, poezie, a scris scenarii de film şi piese de teatru. Dintre toate acestea, “I Know Why the Caged Bird Sing” a fost cartea care a făcut-o cunoscută în lume, cartea în care vorbeşte despre viaţa sa până la vârsta de 17 ani, fiind prima femeie afro-americană care a vorbit în public despre viaţa sa personală. Este cunoscută şi respectată ca fiind purtătoare de cuvânt a oamenilor de culoare.

Continue reading “Autorul săptămânii: Maya Angelou”

“Nume de cod: Pauline” şi alte memorii

“In Paris, I found myself surrounded by Germans; they were all over the place. They played music, and people would go and listen to them! All along rue de Rivoli, as far as you could see from place de la Concorde, there were enormous swastika banners five or six floors high. I just thought, This is impossible.
Imagine that someone comes into your home—someone you don’t like—he settles down, gives orders: “Here we are, we’re at home now; you must obey.” To me that was unbearable.”

Cunoscută drept una dintre cele mai populare femei din istoria celui de-al Doilea Război Mondial, Pearl Witherington Cornioley a împărtăşit cu restul lumii experienţa de a fi agent al British Special Operations Executive: copilăria afectată de efectele Primului Război Mondial, familia sa care a fost nevoită să părăsească Parisul natal, recrutarea şi training-ul ca şi agent secret, întâmplările prin care a trecut în acea perioadă, cele care i-au marcat existenţa.

Continue reading ““Nume de cod: Pauline” şi alte memorii”

Philippe Petit

“When I see three oranges, I juggle; when I see two towers, I walk.”

Philippe Petit este talentul care s-a născut în Franţa dar a cucerit întreaga lume prin cascadoriile sale, lăsându-şi amprenta în istorie. Este omul care ne-a demonstrat ce efect poate avea puterea minţii şi că vorba “Dacă vrei cu adevărat, poţi” nu este un clişeu.

Iată câteva lucruri interesante despre acesta, pe care nu le cunoaştem:

Continue reading “Philippe Petit”

Soţiile celor faimoşi

Sunt cele din umbră, ale căror vieţi nu au trecut neobservate, cele care au influenţat lumea. Viaţa lor a însemnat ambiţie, iubire, trădări, lacrimi, intrigi. De la povestea lui Hadley Hemingway, trecând prin viaţa Zeldei Fitzgerald şi înapoi în timp – până la cele şase soţii ale regelui Henry al VIII-lea al Angliei.

Cărţile de mai jos au caracter biografic/autobiografic şi pictează viaţa acestor femei care nu au fost doar soţii ale celor faimoşi, dar au fost exemple ale societăţii, persoane puternice şi influente, care şi-au pus amprenta asupra istoriei.

Continue reading “Soţiile celor faimoşi”

Proiectul FERICIRE

Suntem într-o constantă căutare. Frenetic, orbeşte, fără oprire, vânăm fericirea pe la toate colţurile. O aşteptăm să cadă din cer şi ne gândim ce fain ar fi să fim fericiţi.

Fericirea nu este un obiect de care te împiedici şi gata, îţi dai seama dintr-o dată că l-ai găsit. Nu te poţi trezi într-o dimineaţă să spui “De astăzi sunt fericit!”. De cele mai multe ori nici nu realizăm că am trăit momente fericite, decât după ce acestea s-au terminat.

“It’s about living in the moment and appreciating the smallest things. Surrounding yourself with the things that inspire you and letting go of the obsessions that want to take over your mind. It is a daily struggle sometimes and hard work but happiness begins with your own attitude and how you look at the world.”

Continue reading “Proiectul FERICIRE”

Cum să fii femeie în secolul XXI

“You might be asking yourself, ‘Am I a feminist? I might not be. I don’t know! I still don’t know what it is! I’m too knackered and confused to work it out. So here is the quick way of working out if you’re a feminist. Put your hand in your pants.

a) Do you have a vagina? and
b) Do you want to be in charge of it?

If you said ‘yes’ to both, then congratulations! You’re a feminist.”

Caitlin Moran tratează cât se poate de subiectiv şi explicit subiectul feminismului. “How to be a woman” este o autobiografie plină de umor şi adevăruri scoase la lumină despre lumea femeilor, despre slăbiciunile şi dorinţele lor ascunse. Conform studiilor sale personale, a realizat că nimeni nu mai luptă pentru feminism, nici măcar femeile, nici măcar ea, şi încearcă să resusciteze dorinţa acestora pentru drepturi egale cu cele ale bărbaţilor. Continue reading “Cum să fii femeie în secolul XXI”