Cărţile, ca destinaţie de vacanţă

Întrebarea de sezon preferată este, bineînţeles: Unde pleci în vacanţă? Parcă lumea întreagă se pregăteşte să ia o pauză şi cei care-i pun rotiţele în mişcare se răspândesc care-ncotro, înspre alte rosturi decât cele ale alarmei vestitoare de muncă.

Redescoperim timpul şi faptul că-l putem opri din goana lui după răspunsuri, hârtii, excel-uri năbădăioase şi documente justificative ale unor costuri sufleteşti, cheltuieli de vreme şi plăţi de emoţii.

Vrem să ne îndepărtăm de ceea ce ne îndepărtează de noi şi să găsim locurile care ne învaţă să respirăm din nou. Dar pentru a ajunge acolo, n-avem neapărat nevoie de bilete de la vreo agenţie de voiaj, câtă vreme ne rămân de străbătut kilometri de cuvinte-şerpaş, către cele mai nebănuite destinaţii, palpitante aventuri şi răscolitoare privelişti.

O bancă din parc poate deveni, aşadar, terminalul perfect de îmbarcare spre la dolce vita italiană, cu ale ei excese fermecător de irezistibile, apoi către descoperirea puterii miraculoase a rugăciunii şi meditaţiei, într-o Indie a contemplării şi vindecării, pentru a ateriza în cele din urmă în Bali, unde soarele lumina şi culorile libertăţii te ajută să-ţi regăseşti pacea interioară. Toate astea într-o călătorie spirituală – Eat, Pray, Love al cărei ghid este Elizabeth Gilbert.
Continue reading “Cărţile, ca destinaţie de vacanţă”