Fericiţi tot timpul

E greu să ne împăcăm cu noi. Pentru că nu putem scăpa de impresia că ne lipseşte ceva, că am lăsat vreo fericire să ne depăşească, în timp ce ne uitam la un tabel în Excel.

Sub presiunea îndemnurilor de a trăi din plin fiecare zi, uităm însă că tot ceea ce facem este parte din noi, ne defineşte şi ne construieşte. Orice acţiune, oricât de banală, are potenţialul ei de fenomenal, dacă ai răbdare să îl descoperi. Nu e nevoie să escaladezi vreun munte cu risc de avalanşă pentru a fi temerar, uneori e suficient să tragi aer în piept şi să vorbeşti în public, ştiind că te vei bâlbâi, că te vei încurca, dar, cu toate astea, că eşti mai presus de spaimele tale. Curajul înseamnă să îţi înfrunţi fricile, nu să nu le ai deloc.

Mulţi spun că singura competiţie pe care ar trebui să o ai este cea cu tine însuţi. E complicat însă când ne stabilim standarde prea înalte şi ne cocoşăm sub greutatea marilor noastre aşteptări. Poate că miza nu este să devenim, ci să fim… mai buni, mai fericiţi în nefericirile şi  imperfecţiunile noastre. Până la urmă, noi ar trebui să ştim cel mai bine cum ne-a fost drumul până la cei care suntem şi cu siguranţă n-a fost uşor.

De multe ori avem nevoie de cărţi care să ne aducă aminte de lucrurile astea simple, pe care le uităm, despre eroii din noi, care continuă să-şi salveze lumea interioară, în ciuda tuturor celor care ni se întâmplă. Una dintre acestea este Happy All The Time, a lui Laurie Colwin. Povestea a patru suflete care se repară prin iubire, prietenie şi… plictiseală.
Continue reading “Fericiţi tot timpul”

Micile victorii uriaşe

Vacanţa mult visată. Jobul pentru care te-ai pregătit toată viaţa. Iubirea pe care o aştepţi de pe vremea poveştilor cu Feţi-Frumoşi şi Ilene Cosânzene. Fericirea promisă celor buni. Sunt marile speranţe pe care le prindem straşnic de panourile minţilor şi sufletelor noastre, privind timid către ele din când în când, ca pentru a le face să se împlinească mai repede.

În timpul ăsta, viaţa se întâmplă, iar noi suntem încă încurcaţi în maldărul de planuri importante, în care e greu să sortezi culorile priorităţilor. Tot aşteptăm: ocazii speciale, evenimente, întâlniri decisive, semne pe care să le descifrăm, oricât ne-ar da viaţa de înţeles că nu întotdeauna lucrurile sunt menite să se întâmple într-un anumit fel. Şi că, de foarte multe ori, o realizare importantă lasă în urmă suferinţe, dezamăgiri şi tristeţi mai mari decât o serie de eşecuri mărunte.

În Little Victories: Perfect Rules for Imperfect Living, Jason Gay încearcă să descâlcească mecanismele întortocheate ale minţii noastre, cele care ne fac să ne dorim mereu altceva şi să nu apreciem suficient ceea ce deja avem. Clarificând, încă din introducere, că această carte nu-i va face pe cititorii săi să aibă abdomenul perfect, să slăbească dintr-o singură lectură vreo 20 de kg, să se îmbogăţească sau să găsească fericirea absolută, Jason Gay  (editor la Wallstret Journal) ne propune să redescoperim viaţa prin intermediul micilor victorii de fiecare zi. Cele pentru care nu primim diplome sau cine ştie ce recunoaştere, dar care ne ajută să mergem mai departe zâmbind. Pentru că nu ştim ce urmează şi, totuşi, ne încăpăţânăm să rămânem în picioare… Continue reading “Micile victorii uriaşe”

Fericirea – proiect de viitor

Nu mai e cazul să ne întrebăm: oare ce am de făcut azi? Acum avem agende electronice cu notificări zgomotoase pentru mai toate lucrurile: plata facturilor, întâlniri de afaceri, cumpărături, rezervarea biletelor pentru vacanță, analizele anuale, serbările copiilor sau repararea mașinii.

În fiecare zi, liste peste liste ne organizează programul, creând impresia că tot ceea ce se întâmplă în afara taskului marcat cu un clopoțel este risipă de vreme, de energie și că o clipă de viața neplanificată este ca și pierdută. Nu trebuie să uităm nimic, așa că punem memoria artificială la treabă, în timp ce noi funcționăm pe pilot automat, bifând activitate după activitate. Ne izolăm „marile speranțe” de relaxare și voie-bună pe insulițe numite weekend sau concediu, iar în restul timpului trăim organizat.

Ceea ce ni se întâmplă astăzi seamănă destul de mult cu povestea băncilor din Momo, romanul-metaforă al lui Michael Ende, unde se puteau deschide depozite de timp. Oamenii cenușii încercau să-i convingă pe posibilii lor clienți să economisească fiecare minut: arta, petrecerile, întâlnirile cu prietenii, plimbările, jocurile, călătoriile, privitul cerului erau considerate cheltuieli inutile, risipiri de ore, zile, luni. Chiar dacă lumea asta e una distopică, se pare că spre ea ne îndreptăm.

Într-o zi ploioasă, aflându-se într-un autobuz aglomerat blocat în trafic, Gretchen Rubin și-a dat seama că știa la ce stație trebuia să coboare, dar habar n-avea în ce direcție se îndrepta viața ei. În acel moment, a luat hotărârea să șteargă tot ce era pe lista ei de „to do” și să lase un singur proiect în desfășurare: fericirea.
Continue reading “Fericirea – proiect de viitor”

Absurdul fericirii

Se spune că fericirea nu înseamnă să ai ceea ce-ţi doreşti, ci să-ţi doreşti ceea ce ai deja. Dar asta nu ne împiedică să pornim în fiecare zi într-o cruciadă a „mai binelui” care să ne ducă aproape de visurile pe care ni le fabricăm din speranţele noastre şi aşteptările celorlalţi. Nu ştim întotdeauna în ce direcţie ne îndreptăm, dar ştim că nu trebuie să ne oprim din goană, pentru a nu pierde cursa către nicăieri.

De ajuns, nu avem cum să ajungem, pentru că nu există vreo linie de sosire prestabilită, dar trebuie să rămânem în rând pe culoarul de alergare, orice ar fi.

Şi în timp ce ne încurajăm, cu zâmbete desenate din pixeli şi poveşti motivaţionale, că o rază de soare şi o cafea fierbinte sunt tot ce avem nevoie pentru un început luminos de zi, o replică sentenţioasă, o privire neprietenoasă ori un e-mail cu o veste neplăcută de la muncă pot compromite tot ceea ce auto-iluzionarea şi-a propus să facă din buna noastră dispoziţie.

Ne jucăm de-a fericirea, dar ieşim repede din rol atunci când partenerii de scenă nu spun replicile pe care noi le aşteptăm.

În The Age of Absurdity, una dintre cărţile-diagnostic ale vremurilor noastre, Michael Foley observă cu ironie că toată această predispoziţie a omului modern spre dezamăgire este determinată de „un cocktail toxic de nemulţumire, nelinişte, dorinţă şi dispreţ”. Simţim că totul ni se cuvine şi reacţionăm necontrolat atunci când acest „tot” ne ocoleşte sau nu vine în forma pe care noi o dorim.
Continue reading “Absurdul fericirii”

Spaţiu de reclamă

Sunt zile în care am sentimentul, încă din zori, că nu fac altceva decât să mă pregătesc să-mi ocup locul în vitrină. Mă scutur de praful dezamăgirilor trecute şi, cu zâmbetul larg al întâmpinării cu inconştienţă a necunoscutului, aştept sosirea primilor oaspeţi, la taraba mea de vise şi speranţe. Expun, pe diferite categorii de preţuri sufleteşti, emoţii de toate formele şi mărimile, idealuri colorate, nelinişti în carouri, îmbrăţişări care sclipesc în soare şi amintiri zdrenţuite, care par să nu mai intereseze pe nimeni.

Se apropie câţiva, puţini se opresc şi comentează, unii spun că au găsit ceva mai bun şi mai ieftin în altă parte, alţii rămân să studieze ce se mai întâmplă prin talciocul ăsta cu mărunţişuri de om, dar majoritatea dintre ei trec indiferenţi şi nu se întorc niciodată. Se duc spre alte rafturi, unde e deja aglomerat. Şi nu are cum să nu te obosească toată vânzoleala asta a neinvitaţilor în viaţa ta.

În fiecare zi pare că ne „marketăm” pentru ceilalţi, ne creăm spoturi de publicitate pentru iubiri, prietenii, locuri de muncă şi încercăm să-i convingem în 30 de secunde, mii de bpm-uri şi secvenţe luminoase dinamice pe toţi cei care ne-ar putea deveni „cineva” că viaţa alături de noi este mai ceva ca tubul de hârtie igienică după care poţi trage apa. Deşi e o competiţie greu de câştigat, dacă e să ne luăm după bucuria fără margini a familiei din reclamă, adunată aproape ritualic în jurul toaletei pentru a aplauda magia dizolvării.
Continue reading “Spaţiu de reclamă”

Fericirea e o alegere!

Fericirea este cel mai râvnit lucru. Toată lumea vrea să fie fericită și să se bucure de tot ceea ce oferă viața, însă câți știu să aprecieze ceea ce au și să fructifice ceea ce le este oferit?  Din păcate, 50 de procente din fericire sunt determinate de trăsăturile de personalitate ereditare, așa că nu putem fi niciodată 100% fericiți, în condițiile în care jumătate din fericire nu ține de noi ci de genetică. Rămân însă 50 de procente pe care le putem controla în sfera relațiilor, sănătății, carierei, familiei, pasiunilor, etc. Dacă îți este scris în ADN să fii trist și morocănos și nu poți fi o rază de soare pe cer înnorat nu îți rămâne decât să înveți cum să fii una.

1. Fă-ți prieteni buni

Este ușor să te concentrezi pe crearea unei rețele de parteneri, clienți, angajați, etc. pentru că există o recompensă profesională. Dar există o recompensă și mai mare atunci când îți faci prieteni. Cu cât ai mai multi prieteni buni cu care să te înțelegi foarte bine, cu atât îți cresc șansele de a fi mai fericit și mai binedispus. Continue reading “Fericirea e o alegere!”

Fericirea se învață

Dacă vrem să fim fericiți trebuie să facem anumite compromisuri. Nu le putem avea pe toate și trebuie să înțelegem că nu există perfecțiune. Ar fi bine să învățăm cum să renunțăm la lucrurile care ne obosesc, care ne aglomerează viața și ne-o îngreunează. În loc să ne eliberăm, acumulăm tot mai mult stres, tot mai multe probleme, ne lăsăm afectați și ajungem să ne complăcem în situații dificile doar pentru că ne este greu să „let go”, să facem o schimbare, să progresăm.  A venit timpul să preluăm conducerea proprie noastre vieți, să punem piciorul în prag și să spunem„no more”. Vă prezentăm o listă de 15 lucruri la care e cazul să renunțăm pentru a gusta din fericire. Continue reading “Fericirea se învață”

21 de obiceiuri ale oamenilor fericiți

“Happiness is a habit – cultivate it.” ~ Elbert Hubbard

Fericirea este singurul lucru la care aspiră toată lumea, nimeni nu vrea să fie trist sau deprimat. Peste tot întâlnim oameni fericiți, cu un zâmbet larg pe față, mereu bine-dispuși. Și ei simt durerea, trec prin momente grele și suferă, doar că nu lasă lucrurile sumbre și rele să preia controlul asupra vieții lor; preferă să înfrunte totul cu zâmbetul pe buze și cu o stare de spirit bună. Dar cum reușesc să facă asta? Cum pot fi mereu fericiți? Ei bine, aceștia și-au creat niște obiceiuri care îi ajută să meargă mai departe „no matter what”. Învață de la ei și fii și tu fericit. Continue reading “21 de obiceiuri ale oamenilor fericiți”

Ziua Internaţională a Zâmbetului

De ce este zâmbetul nostru atât de important? Deoarece are impact asupra felului în care ne simţim, influenţează felul în care ceilalţi ne percep şi pentru că zâmbetul ne poate îmbunătăţi viaţa socială. Zâmbetul se simte chiar şi în voce, înseninează atmosfera şi poate schimba perspectiva din care priveşti.

În cele mai multe culturi, zâmbetul reprezintă prietenie, bunăvoinţă, admiraţie. În alte culturi, dacă zâmbeşti unui străin poţi ridica suspiciuni însă, în cele mai multe cazuri, zâmbetul reprezintă starea de bine, fericirea.

Ziua Internaţională a Zâmbetului este sărbătorită în prima zi de vineri a lunii Octombrie, în fiecare an. Ideea acestei celebrări a fost iniţiată de către Harvey Ball, un artist american care a creat primul smiley face, în anul 1963.

Mesajul acestei zile este: “Do an act of kindness. Help one person smile!”

Astăzi vom zâmbi împreună!

Continue reading “Ziua Internaţională a Zâmbetului”

Învață să te bucuri de o viață mai frumoasă!

Chiar dacă ai mai auzit expresia aceasta de foarte multe ori, micile bucurii chiar îți pot face viața mai frumoasă, mai veselă, mai senină. Și dacă nu îți schimbă întreaga viață, pot totuși să îți influențeze starea de spirit dintr-o anumită zi. Așa că azi îți propun să te bucuri de lucrurile mici și de tot ce înseamnă existență și viață. Amintește-ți că viața ta nu este doar un loc de muncă, o afacere sau chiar problema cu care poate te confrunți în prezent. Relaxează-te, încearcă să îți faci mai puține griji, zâmbește mai mult și bucură-te de soarele minunat.

Continue reading “Învață să te bucuri de o viață mai frumoasă!”