Julian Jaynes, originea conștiinței și mintea bicamerală

Words have meaning, not life or persons or the universe itself. Our search for certainty rests in our attempts at understanding the history of all individual selves and all civilizations. Beyond that, there is only awe.”

The Origin of Consciousness in the Breakdown of the Bicameral Mind

Aflată pe lista lui David Bowie cu cele 100 de cărți pe care trebuie să le citești, The Origins of Consciousness in the Breakdown of the Bicameral Mind, cartea lui Julian Jaynes, acest Jose Luis Borges al psihologiei, este o lectură ca un trip, te duce într-o lume halucinantă din care te întorci cu o mentalitate alterată și niște stări frustrant de dificil de redat în cuvinte. Te va face cu siguranță să-ți dorești să recitești Iliada lui Homer pentru a descoperi și a te convinge de teoriile lui Jaynes. Întâmplător am ajuns la ea încercând să aflu de unde anume se ivește inspirația poetică. Un singur paragraf a fost suficient de năucitor încât să-mi trezească  brusc interesul și să caut întregul text căruia îi aparține, viziunea sa inedită asupra inspirației devenindu-mi vehiculul prin care am cutreierat noțiunile sale despre originea conștiinței și mintea bicamerală. Situată undeva la intersecția dintre nebunie, conștiință și lumea antică, totul plasat într-un decor științific, aceasta devine o  meditație asupra istoriei  și a omului în general, forțându-te să-ți revizuiești propriul set de credințe.

„Consciousness is a much smaller part of our mental life than we are conscious of, because we cannot be conscious of what we are not conscious of.”

Îmbinând informații din diverse discipline (arheologia, antropologia, psihologia, literatura) autorul ajunge la câteva concluzii inedite pe care, deși nu știi dacă să le dai crezare, nici nu le poți ignora. Axându-se foarte mult pe Iliada ca exemplu pentru tranziția de la BM (mintea bicamerală) la CM (mintea conștientă), Julien susține că mintea omului din antichitate era foarte diferită de cea a omului modern, lipsită de ego și manipulată de diverși zei imaginari datorită dominanței emisferei drepte care le provoca tot felul de halucinații vizuale și auditive, halucinații pe care le privește ca pe un protocol de comunicare între cele două emisfere ale creierului. Prima fisură în această stare a minții pe care autorul a numit-o BM se datorează apariției limbajului, iar sfârșitul venindu-i odată cu inventarea scrierii de către sumerienii, în prezent fiind o condiție specifică stărilor profunde de meditație, poeților și mai ales celor care suferă de schizofrenie. 

Continue reading “Julian Jaynes, originea conștiinței și mintea bicamerală”