Ghiduri de vacanță pentru 2016

ghiduri de calatorie 2016

Nici nu ne dăm seama cum trec lunile, acum e ianuarie în scurt timp suntem deja în iulie. Probabil planurile pentru vacanța de vară le-ați setat deja, iar dacă nu ar cam trebui să vă grăbiți cu alegerea unei destinații pentru a găsi cele mai bune oferte.

Plus că odată ce știm că urmează o vacanță în câteva luni putem să ne pregătim corespunzător și nu pe fugă, să cercetăm atent ce locuri merită vizitate. De asemenea, cred că devenim și mult mai motivați în treburile de zi cu zi pentru că știm că ne așteptă o răsplată în curând. 🙂

Dacă încă mai căutați destinații, trebuie să știți că în top 10 Lonely Planet pentru 2016 printre țările recomadate se află: Botswana, Lituania, Polonia, Uruguay sau Japonia. Continue reading “Ghiduri de vacanță pentru 2016”

Viaţa, între sosiri şi plecări

fly

Nu putem sta locului. De plăcere, de nevoie, din întâmplare sau după planificări amănunţite, pornim grăbiţi la drum să găsim fericirea care e mereu în altă parte. Avem indicatoare, hărţi, gps-uri spre unde ne dorim să ajungem, poposim puţin, ne plictisim sau ne-ntristăm şi-apoi ne îndreptăm altundeva. Ne aşteptăm ca geografia să îşi facă datoria conform proverbului „schimbi locul, schimbi norocul”, dar ne trezim că ne împiedicăm tot de noi, oriunde am ajunge.

Din destinaţie în destinaţie, rătăcindu-ne în direcţii greşite, ne lovim de parapetul aşteptărilor noastre, ne împiedicăm de câte o pietricică de destin şi apoi zăbovim istoviţi să privim cerul, acelaşi deasupra tuturor orizonturilor. Ni se face dor să plecăm mai departe, dor să ne întoarcem.

Viaţa noastră seamănă cu un terminal de sosiri, plecări şi aşteptări, a cărui condică de sugestii şi reclamaţii e plină de plângeri ale călătorilor nemulţumiţi. Aşteptăm uneori trenuri sufleteşti şi profesionale care nu mai vin, dar pentru că tot trebuie să ajungem undeva, ne agăţăm de marfarul care se opinteşte în dreptul nostru, ne înghesuim în compartimente de viaţă cu oameni care ne enervează cumplit, dar de care ni se face dor când trebuie să ne despărţim, stăm mai mereu pe câte un peron şi purtăm după noi bagajul poveştilor noastre.

Asta a descoperit Alain de Botton după o săptămână de rezidenţă la aeroportul Heathrow, din Londra. Că oamenii îşi liniştesc sufletele punându-şi corpurile în mişcare, că un orar de zboruri îţi poate frânge inima sau ţi-o reîntregeşte, că ritmul vieţii este dat de cei care vin şi care pleacă dintre noi, de lângă noi. Către un cer pe care îl vedem sau care e prea sus. Continue reading “Viaţa, între sosiri şi plecări”

Sfaturi de călătorie de la Paulo Coelho

Vara, mai ales în perioada vacanţelor, flirtăm cu orice gând ghiduş care ne răsare în minte. Le tratăm pe toate cu nonşalanţă, nu ne ataşăm de niciunul, suntem molatici şi visători. Foamea de aventură pe alte meleaguri primează întotdeauna. Atunci când pleci într-o călătorie, fie că vorbim de un city break sau o vacanţă rezonabilă care-ţi impune trasul unui bagaj după tine, pleci întotdeauna cu nerăbdare. Să vezi cum eşti tu în Grecia, în Italia sau în Insulele Canare, ce-ţi spun locurile despre tine, ce poţi învăţa despre ceilalţi, cum să te îmblânzeşti mai bine, ce clape din interior îţi sunt atinse în faţa unui amurg sau pe o străduţă lăturalnică unde miroase a dulceaţă cu scorţişoară. De-abia apoi te gândeşti că vrei să scapi de ce ai acasă. Sau cel puţin eu aşa funcţionez.

Mai cred şi că plecăm ca să ne reîntregim. O călătorie e o şansă de a descoperi o piesă de puzzle şi de a o pune conştiincios la locul potrivit. E una din şansele care ţi se oferă de a te construi, de a te lăsa mulat de experienţe, de a asista activ la procesul creării tale ca om.

E inevitabil, într-o călătorie o să-ţi stabileşti mereu nişte lucruri de văzut; uneori mai multe decât ai putea fizic vedea în zilele numărate de vacanţă. Există, totuşi, atât de multe feluri de a călători, încât nu ar trebui să ne mire că unii bifează tot ce şi-au trecut pe lista umplută în nopţi întregi de insomnie şi strategie.

Continue reading “Sfaturi de călătorie de la Paulo Coelho”

România mea secretă (interviu)

Pe Ioana şi pe Gabi le ştiu de la viajoa. De ceva timp, însă, Exploratorul Urban şi Aventurierul Zâmbăreţ au pornit un nou proiect, My Secret Romania prin care-şi propun să-i facă pe oameni să devină din ce în ce mai interesaţi de locuri unde tradiţiile sunt vii, iar natura – încă neatinsă. Poveştile lor sunt despre destinaţii mai puţin cunoscute din România, iar un factor deloc de neglijat este că fetele organizează şi excursii în locurile despre care vorbesc pe site. My Secret Romania vrea să inspire oamenii să pornească în road-trip-uri prin sătuce uitate de lume sau să se ducă voluntari pe un şantier arheologic, de exemplu. Ideea de bază ar fi să descopere acele locuri unde omul sfinţeşte locul şi să se întoarcă acasă plini de energie bună şi cu multe poveşti în tolbă. Pentru turiştii străini care şi-ar dori să ajungă şi în alte destinaţii în afara Văii Prahovei sau a bisericilor din Bucovina, site-ul va fi în curând disponibil şi în limba engleză. Mai multe despre proiectul acesta aflaţi în interviul de mai jos cu Ioana Pătrăşcoiu, jumătate din echipa My Secret Romania.

Continue reading “România mea secretă (interviu)”

Magia Provence-ului

Îmi doresc să călătoresc mai mult. Sunt locuri în lumea asta care mă atrag ca un magnet, la care visez de când le-am văzut descrise într-o revistă sau sugerate discret într-o carte. Multe zone de pe teritoriul Franţei îşi exercită fascinaţia asta asupra mea, dar parcă niciuna dintre ele mai mult ca Provence-ul.

Să fie culorile tari, lavanda misterioasă şi fragrantă, şirurile perfect aliniate de măslini sau viile împrăştiate pe dealuri? Toate împreună, pentru că împreună sunt promisiunea unei la dolce vita tipic franţuzeşti pe care cultura populară, prin numeroasele ei instrumente, a reuşit să ne-o imprime şi să ne facă, astfel, să ne-o dorim.

Continue reading “Magia Provence-ului”

10 locuri pe care să le vizitezi în 2015

Ştiu un om care, în timpul celor doi ani pe care i-am petrecut împreună, nu a ascultat nici măcar o dată muzică. Niciun fel de muzică. Zicea că nu a simţit niciodată nevoia. Mi s-a părut ciudat şi, în acelaşi timp, mă gândeam că poate “uite, omul ăsta are atâtea în interior, încât n-are nevoie de un stimulent care să-l îndemne la visare”. Între timp am crescut şi m-am dumirit: nici pomeneală de aşa ceva. Oameni care să nu vor să călătorească, însă, n-am întâlnit. Locurile noi te deschid cum niciun altfel de cunoaştere n-o poate face, iar efectul imediat este că gâdilăturile în tălpi se înmulţesc pe nesimţite. Cel mai mult îmi plac zilele dinaintea plecărilor, când ai amânat destul căutările pe internet şi notezi în viteză şi cu toată bucuria anticipării toate locurile pe care ţi-ar plăcea să le vizitezi. Sunt sigură că nu sunt singura.

Continue reading “10 locuri pe care să le vizitezi în 2015”

6 lecturi care te vor duce departe de vremea de afară

Ador să plec în excursii, nu atât pentru destinație, cât pentru călătoria în sine. Ce poate fi mai plăcut decât, atunci când pleci la drum, să citești o carte bună, care să te ajute să te destinzi, să creeze un ambient plăcut, relaxându-te complet? Sau să pleci într-o călătorie doar citind cărțile potrivite? Continue reading “6 lecturi care te vor duce departe de vremea de afară”

Plănuiește-ți vacanța în Iordania

Încă nu e prea târziu să vă planificați vacanța ideală, iar destinația nu poate fi decât una exotică unde să uitați de stresul de acasă, de griji și probleme. Noi ne-am gândit să vă propunem ca pe biletul de avion să scrie Iordania. De ce? Pentru că este un colț de lume ce merită descoperit, chiar dacă l-au descoperit alții înainte. E o țară misterioasă, profundă, cu un număr infinit de secrete ce merită scoase la iveală, una care vă va încânta aparatul de fotografiat și vă va readuce zâmbetul pe buze atunci când veți răsfoi albumul foto. Noi vă spunem ce merită să vedeți în această magnifică țară, când este ideal să mergeți și cum vă puteți simți bine la mii de km distanță de casă. Continue reading “Plănuiește-ți vacanța în Iordania”

Ce cărți citim în vacanță?

Într-un studiu mai vechi (din iunie 2012) reieșise că francezii citesc, în medie, 11 cărți pe an, dintre care 3 în vacanță. Femeile, cu o medie de 12 cărți, citesc mai mult decât bărbații (10 cărți), iar cei mai împătimiți cititori sunt pensionarii și tinerii între 18 și 24 de ani care, în vacanțe, citesc în medie 5 volume. Preferințele literare ale cititorilor din Hexagon se îndreptau mai ales către romanele polițiste (17%), thrillere și romane de dragoste (10% fiecare).

În mod tradițional, lectura este favorizată în timpul vacanțelor pentru că amândouă sunt asociate timpului liber și evadării. Fiecare cititor are obișnuințe proprii în ceea ce privește timpul acordat lecturii, locul în care preferă să citească sau obiceiurile pe care le asociază cu cititul.

Unii preferă să păstreze pentru concediu lecturile “cu greutate”, cărți de sute de pagini cu intrigă complicată și numeroase personaje, alții, din contră, preferă lecturi ușurele, ceva care să nu solicite prea mult și în care se poate evada fără probleme. De la romane polițiste, la romance și fantasy, de la jurnale de călătorie la romane contemporane sau istorice, fiecare își pune în bagaj, lângă crema de plajă și ochelarii de soare, măcar un volum (două, în cazul celor precauți, în cazul în care primul se dovedește a fi dezamăgitor sau, din contră, e atât de bun încât îl termini prea repede).

Continue reading “Ce cărți citim în vacanță?”

Autorul săptămânii: Helen Oyeyemi

Helen Oyeyemi, născută în decembrie 1984, este scriitoare britanică, născută în Nigeria şi crescută la Londra. A scris primul său roman cu elemente din mitologia nigeriană, The Icarus Girl, încă din vremea facultăţii. Cartea descrie povestea unei fetiţe născută într-o familie cu tată britanic şi mamă nigeriană. Fetiţa nu reuşeşte să se integreze la şcoală şi reuşeşte să-şi facă o prietenă abia când merge în vizită în Nigeria – o prietenă despre care realizează curând că nu ştie nimic.

“Once you let people know anything about what you think, that’s it, you’re dead. Then they’ll be jumping about in your mind, taking things out, holding them up to the light and killing them, yes, killing them, because thoughts are supposed to stay and grow in quiet, dark places, like butterflies in cocoons.” Continue reading “Autorul săptămânii: Helen Oyeyemi”