Inimi așternute pe hârtie

letters

A fost o vreme în care, pentru a-i putea spune cuiva că nu ești de acord cu ce a făcut, a gândit, a scris sau a spus, nu era de ajuns să clickezi pe un buton de comment și să lași vorbele să se reverse necontrolat pe ecran, în fraze dezafectate. Trebuia să-ți iei timp, să-ți alegi cuvintele, să le ambalezi pentru comunicare, să le treci îngrijit pe hârtie, cu atenție la forme și sensuri, să le dai drumul în lume însoțite de mintea ta. Apoi, să afli orarul poștalionului, prețul expedierii misivei și să aștepți răbdător câteva săptămâni pentru a afla ce impact a avut scrisoarea ta asupra destinatarului și dacă ai „combătut” cum trebuie.

Asta se întâmpla într-o galaxie nu foarte îndepărtată:), pe vremea în care cuvintele aveau greutate și nu erau risipite la întâmplare, pe primul venit. În care supărările reproșate în scris însemnau ceva, de-asta meritau investiția de timp și energie, și în care dorurile se măsurau în pagini pătate de lacrimi, din care nu se înțelegea mai nimic, pentru că sufletul se imprima în hârtia udă.

Acum, doar gândul de a sta la coadă la poștă pentru a plăti vreo factură ne dezarmează, pentru că ne-am obișnuit să ne fie ușor. Până și e-mail-urile au ajuns să ni se pară o chestie învechită, când avem tot felul de aplicații de mesagerie în timp real. Doar că mai avem nevoie și de emoția așteptării, de curiozitate, de neliniște, poate că nu toate întrebările pe care le adresăm ar trebui să primească un răspuns instant. Unele ar trebui să se așeze puțin în mințile celor cărora li le adresăm. Bineînțeles, nu mă refer la vreo cerere administrativă, care ar fi bine să fie soluționată în mai puțin de 30000 de zile lucrătoare. Însă aici e singurul loc în care timpul tot are răbdare, chiar dacă oamenii nu…

Sunt câteva colecții de scrisori ale unor autori celebri, care vorbesc despre ei cu o altă sinceritate decât cărțile pe care le-au scris. Pentru că în ele ni se dezvăluie vulnerabili, curajoși, trufași, umili, îndrăgostiți, înșelați, printr-un singur personaj, care reunește scăderile și mărețiile unei lumi, ale unui om. Continue reading “Inimi așternute pe hârtie”

Scriitori-păpușari și poveștile lor

Construiesc lumi și ne invită să pășim în ele. Folosindu-se de regulile neîmblânzite ale fanteziei și de pârghii interioare fragile, necunoscuți ne devin dragi, prin cuvintele în care ne îmbracă realitatea, și își află locul printre bucuriile, singurătățile, tăcerile și neliniștile noastre.

Scriitorii aprind scântei în minți și inimi, făcându-ne conștienți de faptul că fiecare personaj descoperit poartă cu el o bucățică din umanitate, din noi, dar și din cel care le-a așternut pe hârtie. Astfel că citim fiecare pagină aproape complice, pentru că dincolo de ce se spune se ascunde tensiunea plăcută a ce doar se bănuiește, nerostindu-se niciodată.

În culisele semnelor de întrebare ridicate de personaje și replici-mesaj, de cărți-misiune, se află mai mereu curioși cercetători ai laboratorului unei povești, ai lumii care naște lumi.

Biografiile marilor artiști ne îngăduie să străbatem culoare sufletești întortocheate, pe care adesea ne ciocnim de prejudecățile noastre, descoperind ferestre pe care nu le-am deschis, în spatele cuvintelor. Arthur Miller – A Life sau The Radbury Chronicles sunt doar două dintre cărțile care încearcă să dezvăluie sforile manevrate de scriitori pentru a face literatura să (ne) vorbească.

De multe ori, viețile reflectate devin povești și oamenii devin personaje, chiar și în cele mai documentate volume biografice. Așa se întâmplă și cu aceste volume în care emoția domină istoria. Dar asta face întâlnirea cu „realitatea” și mai fascinantă, pentru că în spatele oricărei parafe oficiale se ascunde misterul unei inimi care nu poate fi arhivată. Continue reading “Scriitori-păpușari și poveștile lor”

Compoziția unor vieți – fugă și fantezie

Începutul acestei toamne a avut, în București, impetuozitatea tonalităților și acordurilor pe care cele mai mari orchestre ale lumii le-au tălmacit pe portativ. Au fost săptămâni în care emoțiile au avut culori sonore, iar ritmul vieții a devenit incandescent, asemenea Simfoniei a III-a a lui George Enescu, în care lirismul și tensiunea se amestecă până la identificare.

Pe scena de spectacol, grandioasa desfășurare de forțe, imaginații și talente dezvăluie tumultul sufletesc al unor artiști fantastici și al unor compozitori geniali, dar de-a lungul timpului câțiva biografi curajoși s-au încumetat să înlocuiască notele cu vorbe și să spună, pe hârtie, poveștile din culisele muzicii. Sunt documentele unor vieți extraordinare, așa cum s-au auzit în sălile de concerte și s-au trăit în afara lor.

Astfel, cărți precum Evening in the Palace of Reason, Mozart – A Life  sau George Enescu: Viaţa şi muzica au încercat să descopere ritmurile, sunetele, intensitatea, fantezia sau fuga din viețile unor artiști absoluți care au compus coloana sonoră a lumii noastre… Continue reading “Compoziția unor vieți – fugă și fantezie”

Viaţa ca artă a banalului

De multe ori avem impresia că-i cunoaştem pe scriitorii pe care-i citim, chiar dacă nu ştim nimic din biografia lor civilă. Pur şi simplu, ne recunoaştem în cea emoţională, în experienţa de lucru a unor sentimente, în studiile unor gânduri, în anumite (in)abilităţi de trăire şi simţire sau hobby-uri de visare.

Dar, deşi nu avem nevoie de confirmări birocratice, compilate de arhivari destoinici, ne încântă ideea de a trage puţin cu gândul la viaţa din spatele poveştilor scrise, câtă vreme nu riscăm să ne afundăm într-un prea sec realism documentar. Pentru că e evident că registrele de la primărie nu pot cuprinde complexitatea unui suflet, dar pot oferi nişte indicatoare către drumul parcurs prin viaţă, fără echipament de protecţie, de autorii ale căror cuvinte ne redefinesc existenţa.

Profund versatil, purtând cu sine, în secvenţe aproape simultane de creaţie – violenţa extremă şi poezia, Anthony Burgess face acest pas curajos pe tărâmul ficţiunii unei vieţi fascinante, tocmai pentru că e învăluită în mister – cea a lui William Shakespeare. Nu ca istoric al literaturii, ci ca suflet rătăcitor printre emoţiile create de Bardul din Stratford-upon-Avon.

Nothing Like the Sun nu este o biografie, ci o repovestire a iubirilor lui Shakespeare (oricine şi oricum ar fi fost el), din culisele artei sale. Imaginarul domină acest roman care anulează graniţele între realitate şi ficţiune, invitându-ne să poftim în povestea dincolo de poveste. Continue reading “Viaţa ca artă a banalului”

Apusul marelui Fitzgerald

Vara e pe sfârşite. Lumea se întoarce de prin vacanţe şi nici nu despachetează bine bagajele visurilor trecute, că deja încep să fie ţesute, din suveici de speranţe, noile planuri. Despre cum va fi o nouă depărtare de viaţă, aşa cum o ştim, aşa cum vrem să o ştim.

Însă, la doar o copertă distanţă, o carte promite să ne poarte, mai ales în extra-sezon, printre poveştile lumii şi ale tuturor celor (im)posibile şi să ne asigure cazarea în destinaţii all-inclusive pentru suflet şi minte, oriunde ne-am afla.

Dacă ne lăsăm ghidaţi de imaginaţie, curiozitate şi libertate de gândire, doar pe baza a câteva conturi de răbdare şi timp, vacanţa (interioară) ne poate fi fără de sfârşit.

Pe mine, la această jumătate înflăcărată de august, excursia inspiraţiei literare m-a condus într-un loc nevizitat până acum, undeva prin vestul apusului, unde spiritele neliniştite se pot bucura de „blândeţea nopţii”.

Şerpaş, de-a lungul cărărilor străbătute în cartea cu parfum de biografie nonconformistă West of Sunset, mi-a fost scriitorul american Stewart O′Nan, iar camarad de drum sensibilul aristocrat cu imaginaţie romantică şi chip bântuit – Francis Scott Key Fitzgerald, într-o poveste cu lumini hollywoodiene şi nefericiri sângerânde, despre ultimii ani din viaţa acestui artist care făcea cuvintele să danseze.

Continue reading “Apusul marelui Fitzgerald”

100 biografii şi memorii de citit într-o viaţă

Anul acesta, cititorii de pe Goodreads au ales prin vot 100 biografii şi memorii de citit într-o viaţă (100 Biographies & Memoirs to Read in a Lifetime). Volumele incluse în listă sunt:






Continue reading “100 biografii şi memorii de citit într-o viaţă”

Scriitori-legendă

Se spune despre marile opere că ar trebui să îl reflecte pe cel care le citeşte⁄priveşte⁄ascultă, nu pe cel care le-a creat, personalitatea acestuia (con)topindu-se în arta sa – oglindă a lumii, nu portret robot al artistului la tinereţe.

Dar în culisele creaţiei se petrec o sumedenie de întâmplări ciudate şi fantastice, definitorii pentru scena reprezentaţiei literare, teatrale, muzicale sau vizuale pe care autorul o pregăteşte pentru publicul său. De multe ori histrion, artistul însuşi ridică, din când în când, ca din greşeală, faldurile cortinei pentru a lăsa la vedere câte ceva din asamblarea puzzle-ului de emoţii, gânduri, trăiri, din care îşi compune ficţiunea. Reaşază oameni, mută decoruri, schimbă vremi şi vremuri, se împiedică de cabluri uitate de la mai vechi răsturnări de situaţie, alege reflectoarele care fac umbrele să se distingă mai bine, se ia la harţă cu unele personaje, le îmbrăţişează tandru pe altele.

Continue reading “Scriitori-legendă”

Fericire de mucava

De peste un secol, Hollywood-ul fabrică poveşti, iubiri, staruri şi… fericire zgomotoasă. Totul e construit din materiale reciclabile, uşor alterabile. Astfel că e nevoie de personalităţi foarte puternice pentru a rezista asaltului devastator al blitzurilor asupra sufletului, uşor de înlocuit cu mai flexibilele: imagine, reputaţie, celebritate, vanitate etc.

În spatele butaforiei, se ascund însă vieţi frânte, care-şi caută drumul în bezna culiselor, acolo unde nu sunt reflectoare, ci doar luminile stinse ale neîmplinirilor, nemulţumirilor, căutărilor fără răspuns şi întrebărilor nearticulate. Fără scenarii, fără indicaţii regizorale, deciziile corecte sunt mai greu de luat şi nicio greşeală nu se poate tăia la montaj. Pentru că în viaţă nu prea există duble.

Demistificarea strălucirii de poleială a industriei americane a filmului a început cu volume de memorii precum „Mommie dearest”, în care Christina, fiica adoptivă a legendarei Joan Crawford, a rupt pur şi simplu ambalajul de fericire domestică în care mama ei îmbrăcase existenţa familiei sale. I-au urmat exemplul B.D. Hayman, fata lui Bette Davis în tulburătoarea „My mother′s keeper” sau Gary, fiul lui Bing Crosby, în neaşteptata „Going my own way”.
Continue reading “Fericire de mucava”

Travelling to Infinity: My Life with Stephen de Jane Hawking, o carte de excepţie şi o ecranizare de Oscar

Începând de astăzi, în cinematografele din România va rula filmul Teoria întregului (The Theory of Everything), ecranizarea cărţii “Travelling to Infinity: My Life with Stephen” de Jane Hawking.

“Travelling to Infinity: My Life with Stephen” este o carte biografică şi de dragoste despre viaţa şi cariera celui mai cunoscut fizician contemporan, Stephen Hawking, scrisă chiar de soţia acestuia, Jane Hawking.

Profesorul Stephen Hawking este unul dintre cei mai renumiţi şi remarcabili oameni de ştiinţă ai epocii noastre, recunoscut pentru cercetările sale asupra cosmologiei şi gravitaţii cuantice, care i-au permis, printre altele, să dezlege misterul găurilor negre. De asemenea, Stephen Hawking este autorul bestsellerului ştiinţific “A Brief History of Time” (Scurta istorie a timpului), care explică într-un limbaj accesibil nespecialiştilor fenomene precum Big Bang-ul şi care s-a vândut în peste 25 de milioane de exemplare.

La vârsta de 21 ani, Stephen Hawking a fost diagnosticat cu o boală gravă, degenerativă, o distrofie musculară cunoscută sub numele de boala Charcot, care urma să-i afecteze membrele, motricitatea şi vorbitul şi despre care doctorii i-au spus că va sfârşi prin a-l omorî în maxim trei ani. Boala lui Stephen nu a împiedicat-o pe iubita lui, Jane, să-i devină soţie, să-l sprijine şi să-i fie alături necondiţionat în lupta cu boala.
Chiar dacă doctorii i-au spus că mai are doar trei ani de viaţă, în prezent, Stephen Hawking a ajuns la vârsta de 72 de ani, devenind pe parcurs şef al catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge (funcţie ocupată cândva şi de Isaac Newton) şi unul dintre cei mai apreciaţi oameni de ştiinţă ai zilelor noastre.

“Travelling to Infinity: My Life with Stephen” este un volum de memorii excepţional, emoţionant şi pe alocuri chiar amuzant, în care Jane Hawking vorbeşte deschis despre anii turbulenţi ai mariajului său cu genialul astrofizician, despre divorţul lor traumatizant şi recenta lor împăcare, dar şi despre modul în care faima şi bogăţia pot afecta o relaţie. O carte despre optimism, dragoste şi schimbare, care va rezona cu cititorii de pretutindeni.

Continue reading “Travelling to Infinity: My Life with Stephen de Jane Hawking, o carte de excepţie şi o ecranizare de Oscar”

Recomandarea săptămânii: Unbroken: A World War II Story of Survival, Resilience, and Redemption de Laura Hillenbrand

Vineri, 23 ianuarie, va avea premiera în cinematografele din România filmul “De neînvins” (Unbroken), ecranizarea romanului “Unbroken: A World War II Story of Survival, Resilience, and Redemption“, scris de Laura Hillenbrand, autoarea bestsellerului “Seabiscuit: An American Legend“.

“Unbroken: A World War II Story of Survival, Resilience, and Redemption” este un roman de nonficţiune, publicat în 2010 şi inspirat din povestea adevărată a unuia dintre eroii celui de-al Doilea Război Mondial, Louis Zamperini.

În copilărie, Louis Zamperini a fost un delincvent incorigibil. În adolescenţă, el şi-a orientat spiritul rebel spre atletism, descoperindu-şi un talent uimitor, care l-a dus la Jocurile Olimpice de la Berlin. După începerea celui de-al Doilea Război Mondial, sportivul a devenit aviator. În luna mai a anului 1943, bombardierul său s-a prăbuşit în Oceanul Pacific şi Zamperini a supravieţuit pe o barcă de salvare vreme de 47 de zile. A urmat experienţa de coşmar a lagărelor japoneze pentru prizonieri de război. La limita rezistenţei, Zamperini a răspuns disperării cu ingeniozitate, suferinţelor cu speranţă, brutalităţilor cu revoltă. Soarta lui, triumfătoare şi tragică deopotrivă, avea să atârne de firul tot mai subţire al voinţei sale.

În 2010, romanul “Unbroken: A World War II Story of Survival, Resilience, and Redemption” a devenit bestseller New York Times, a fost desemnat de revista Time drept cea mai bună carte de nonficţiune a anului şi a ocupat locul 1 în topul celor mai bune zece cărţi ale anului, top alcătuit de Publishers Weekly.

Săptămâna aceasta, romanul “Unbroken: A World War II Story of Survival, Resilience, and Redemption” va fi publicat şi în România, cu titlul “De neînvins”.

Continue reading “Recomandarea săptămânii: Unbroken: A World War II Story of Survival, Resilience, and Redemption de Laura Hillenbrand”