Seducing the demon. Writing for my life

 “The notion of God brings us to the muse, the male writer’s form of the demon. The muse also embodies creativity. She’s fickle. She appears and disappears at will. We can’t control her. And because we can’t control her, we hate her as much as we love her. We try to summon her with sex, with falling in love, with mind-altering drugs. But the fact is, she won’t be summoned. She alights when she damn well pleases her. She falls in love with one artist, and then deserts him for another. She’s a real bitch” 

Seducing the demon începe ca un ghid pentru scriitorii aspiranți și se transformă într-un fel de memorii, o litanie a relațiilor eșuate, o analiză literară a unor scriitoare precum Sylvia Plath, Anne Sexton, sau Virginia Woolf, o expunere brută a luptei cu alcoolismul și depresia, dar mai ales a libertății sexuale, autoamăgirilor și greșelilor pe care le poate face un scriitor la început de drum. În comparație cu alți autori, ea nu a suprimat în confesiunile sale anxietatea, rușinea, ofensa, șocul sau înstrăinarea de familie, demonstrând că a rămas fidelă convingerilor și regulilor sale. Caracterul sexual pronunțat, cinismul și narcisismul Ericăi pot crea un mare disconfort cititorului care nu este obișnuit cu așa multă deschidere și onestitate. Cu atât mai mult cu cât, deși la început e percepută ca fiind o carte ce pare a se contempla pe sine, pe parcurs devine o carte despre tine și cele mai ascunse temeri pe care le ai.

 “He who can take advice is sometimes superior to him who can give it. “

Chiar dacă escapadele Isadorei Wing din Fear of Flying am putea bănui că se împletesc cu ceva detalii autobiografice, asta nu ne-a pregătit pentru sinceritatea, uneori șocantă, cu care Erica își descrie tot felul de aspecte ale vieții intime, cum ar fi fanteziile cu Bill Clinton. Nu e tocmai unul dintre acei autori pe care-i putem numi geniali sau care ne emoționează profund, meritele sale constă mai degrabă în efectul de schimbare a mentalității celor care o citesc, în rolul pe care îl are în receptarea și manifestarea sexualității femeii moderne.

“I used to worry that they would put zipless fuck on my tombstone.” 

Interesant e și felul în care pune problema cu mama și bunica unei scriitoare, din exterior pare amuzant, din interior se vede ca fiind jignitor și tocmai de aceea Erica a fost acuzată că exploatează viața familiei sale: “When I teach writing, I always tell my students the greatest problem for any writer is the grandmother and the mother who sit on your shoulder and say, ‘Write nice things! Don’t embarrass the family.’ If you are Jewish, they say, ‘Don’t make the Jews look bad.’ If they are Catholic, they say, ‘Don’t criticize the pope. Catholics have been persecuted through history, don’t make it worse!’ “

“Writing was a way of reinventing my own childhood.”

 O altă calitate a scriiturii sale, și care lipsește cu desăvârșire din literatura contemporană, este umorul deloc forțat. (On skinny women: “In life, she reminds you of Auschwitz. In bed, she feels like a bicycle. But in photos, she looks like a goddess.”) 

 “In a bad marriage, friends are the invisible glue. If we have enough friends, we may go on for years, intending to leave, talking about leaving – instead of actually getting up and leaving.”

Când scrie despre relația dintre creație și timp, Erica Jong se arată convinsă că insomnia asta are ceva de-a face cu moștenirea genetică (rădăcinile evreiești).  Până și Isaac Singer susținea că noi, evreii, nu prea dormim și nu-i lăsăm nici pe alții să o facă, pentru că mereu încercăm să fim conștienți de tot ce ne înconjoară.

La final, suntem avertizați în privința vocației de scriitor: “If you must take up the craft, be warned. You may find yourself sleeping with the devil – or worse.”

 

Author: Elena Silvana

Scriu și citesc, iar asta îmi ocupă tot timpul. Cred în anticipație și în curiozitate ca fiind cea mai pură formă de insubordonare. Nici o poveste nu poate fi spusă fără poezie. Arta nu ar trebui să fie separată de viață ca și cum ar fi prea prețioasă pentru utilizarea de zi cu zi. Poate tocmai de aceea deviza mea este: dream, create, inspire.

1 thought on “Seducing the demon. Writing for my life”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *