Schimbarea vine din interior

Sistemul educaţional Montessori a fost apreciat încă din 1907 când Maria Montessori a deschis primul centru Children’s House la Roma. Foarte bine cotat, sistemul înseamnă o comunitate de profesori şi familii care lucrează împreună pentru a oferi micilor cursanţi o casă departe de casă, unde aceştia pot învăţa şi unde-şi pot descoperi talentele şi abilităţile. În cadrul acestei metode, copiii descoperă lumea plină de posibilităţi din jurul lor, învaţând cum să aprecieze aptitudinile unice ale colegilor lor şi cum să beneficieze de potenţialul imens pe care-l au.

Copiii incluşi în acest sistem sunt, de multe ori, catalogaţi drept “diferiţi”, li se recunoaşte des maturitatea în gândire şi faptul că pun multe întrebări inteligente, fiind de departe cei mai politicoşi şi cooperanţi. Iar asta se întâmplă deoarece există câteva elemente în educaţia Montessori care sprijină dezvoltarea unor oameni empatici ce vor antrena schimbarea în mediul de unde provin:

Educaţia Montessori începe cu un mediu care este conceput cu copilul în minte, cu posibilităţi diverse din care acesta să aleagă. Mediul acesta îi va inspira micuţului un simţ al grijii şi respectului, personajul central în cadrul lui fiind învăţătorul care se pregăteşte pentru a deveni un model de grijă, respect şi empatie pentru toţi elevii lui.

Structura într-o sală de curs Montessori derivă din mediul pregătit. Dacă mediul fizic, rutina şi procedurile pentru a naviga în cadrul mediului sunt puse la punct, iar copiii sunt învăţaţi cu privire la aşteptările pe care adulţii le au de la ei, ei vor învăţa să fie independenţi, îşi vor asuma responsabilitatea şi vor coopera mai mult cu colegii lor. Aici este importantă şi munca individuală cu materiale ce includ corectările necesare care le permit copiilor să fie responsabili cu ceea ce învaţă în sala de curs.

În cadrul sistemului, disciplina se stabileşte fără să se recurgă la recompense sau pedepse din exterior. Există trei reguli cu privire la comportament: copiii se respectă pe ei înşişi, îi respectă pe ceilalţi şi respectă şi mediul unde se află. Când profesorii răspund unui tip de conduită, ei fac acest lucru cu credinţa că orice comportament este o modalitate prin care copilul comunică sentimente sau nevoi. Când adulţii dau dovadă de înţelegere în ceea ce priveşte comportamentul, ei vor răspunde în feluri care vor face lucrurile să se îndrepte. Educaţia Montessori se bazează pe încrederea că toţi copiii sunt buni şi că au cele mai bune intenţii. Prin conversaţii personale şi întâlniri cu ceilalţi membri ai comunităţii, copiii învaţă să discute ceea ce simt, să înveţe din greşelile lor şi să facă ceva pentru a le remedia.

Copiii învaţă cel mai bine experimentând, iar alegându-şi singuri proiectele, ei vor intra într-un stadiu de concentrare care va accelera procesul învăţării. Învăţând prin a face, procesul devine senzorial şi dezvoltă puterea de observaţie a copilului. Conşientizarea şi angajamentul le oferă copiilor puterea de a vedea ce trebuie făcut şi încrederea în forţele proprii că pot să facă acel lucru.

Sursa foto

Author: Ioana Ristea

Sunt curioasǎ şi-mi place sǎ învǎţ, îmi sunt dragi oamenii şi imperfecţiunile lor, cred în armonie interioarǎ şi încerc sǎ mǎ joc cât mai mult.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *