Ordin de serviciu: Fericirea

“-Ce faci?

-Nimic. Sunt la muncă”.

Mi s-a întâmplat de multe ori să dau răspunsul ăsta, deşi eram încurcată până peste cap şi birou în hârtii, adrese, centralizatoare şi liste, încercând să le descâlcesc. Rezolvam tot felul de situaţii, dar senzaţia era de “nimic”, pentru că nu mă gândeam neapărat la ce aveam de făcut, ci la cum mă făcea să mă simt lucrul respectiv. Şi un vid absolut părea să îmi cuprindă gândurile.

Ni se întâmplă adesea să ne punem sufletul on hold la serviciu, pentru că nu avem capacitatea de a “îndura” mereu ceea ce se petrece, având toate simţurile acut active. Nici nu ştiu dacă ar trebui să fie altfel, dar această amorţeală, aşteptând să treacă o zi, o lună, un an, o viaţă de muncă nu prea are cum să conducă la ceva bun în noi.

Sunt lucruri pe care le lăsăm să plutească peste noi, altele pe care le lăsăm să treacă de parcă nici n-ar fi fost şi doar câteva pentru care suntem cu adevărat acolo, încercând să le întâmpinăm cum se cuvine.

Bineînţeles că sunt şi norocoşi care au reuşit să-şi transforme pasiunea în meserie, dar vorbitorul inspiraţional Barry Schwartz (a cărui conferinţă TED a fost vizionată de peste 6 milioane de ori) spune că fiecare dintre noi este dator să găsească locul vieţii în munca lui şi să nu se ascundă 8 ore pe zi de sine.

Fericirea la serviciu pare să fie un concept fantastic, dar este atât de important să găsim echilibrul în viaţa noastră, pentru că nu ne putem sprijini toate speranţele în cârja weekendurilor şi a zilelor cu program scurt.

Why We Work
Aşa că, în Why We Work, Schwartz porneşte, asemenea unui detectiv necruţător, pe urma tuturor “infracţiunilor” comise împotriva bucuriei de a munci: asocierea salariului cu valoarea muncii, ierarhizările sociale defecte care minimalizează importanţa unor profesii, glorificându-le pe altele, această supralicitare a rolului liderilor şi anulare a personalităţii celor din subordine, o lume confuză în care motivaţia este considerată a fi direct proporţională cu suma înscrisă pe fluturaşul de salarii la sfârşitul lunii.

Însă lucrurile nu stau aşa, iar oamenii care fac “munci de jos” sunt adesea mult mai împliniţi decât acei “top dogs”, care controlează regulile jocului. De ce se întâmplă asta? Pentru că bucuria de a trăi (şi de a munci) are raţiuni pe care raţiunea şi departamentul financiar-contabil nu le pot pricepe.

Studii foarte documentate, sondaje, cercetări ştiinţifice şi, mai ales, poveşti anecdotice, pline de tandreţe şi de umor, alcătuiesc această carte revoluţionară despre cum să fim, de luni până vineri, de la 8.00 la 17.00, prezenţi în vieţile şi fericirile noastre, dând sens tuturor lucrurilor pe care le facem.

Până la urmă, depinde doar de noi să găsim rosturile trecerii noastre pe aici.

Why We Work este, în primul rând, o invitaţie foarte isteaţă şi provocatoare de a regândi rolul muncii în viaţa noastră, de a afla felurile prin care putem să ne câştigăm existenţa aducând şi o schimbare în mica noastră lume.

Mulţi dintre noi îşi petrec majoritatea vieţii în locuri unde nu vor să se afle, făcând ceea ce nu vor să facă. Iar  Schwartz crede că acum este momentul fie să schimbăm direcţia în care ne îndreptăm şi să riscăm un viraj periculos spre visurile noastre uitate, fie să fim mai atenţi la noi şi să descoperim comorile ascunse în spatele grămezilor de note de serviciu.

Pentru că tot ce ni se întâmplă are potenţial de miracol. Însă confortul apatic este singurul care ne poate distruge aspiraţiile, credinţele, speranţele, nu un serviciu sau altul. Iar când va suna alarma în dimineaţa următoare, poate vom simţi că mergem la muncă pentru noi şi sufletele noastre, nu pentru alţii şi conturile lor. Cel puţin, aşa ar trebui să fie.

“Să aştepţi să faci lucrul potrivit, în felul potrivit, din motivele potrivite. Acest tip de înţelepciune este la îndemâna fiecăruia dintre noi, doar dacă începem să fim puţin atenţi la ce se întâmplă în jurul nostru. Să fim atenţi la ceea ce facem, la cum facem şi, poate mai ales, la structura organizaţiilor în care lucrăm. Asta pentru a ne asigura că ne oferă nouă şi celorlalţi posibilitatea de a ne dezvolta înţelepciunea şi nu de a ne-o suprima.”

Barry Schwartz

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *