Obiectivele: de ce avem nevoie de ele

New-Year-2

Un an nou înseamnă pentru mulţi dintre noi întocmirea unor planuri şi obiective noi. Poţi face asta tot timpul, dar începutul de an nou înseamnă că te vei raporta la o anumită perioadă de timp şi, deci, satisfacţia e altfel cuantificată. Chiar dacă se spune că atunci când îţi faci planuri e garantat că-L vei face pe Dumnezeu să râdă, eu cred că e natural şi natural şi sănătos să ne propunem lucruri căci ele sunt promisiuni pe care ni le facem ca să schimbăm ceva şi să devenim mai buni decât eram înainte.

Ne propunem deseori lucruri mari şi importante ca să slăbim, să devenim ceva mai organizaţi, să nu mai cheltuim atât de mulţi bani, să renunţăm la un viciu, să ne bucurăm de viaţă sau să avem un trai sănătos şi nu la fel de sedentar ca în alţi ani. Toate acestea sunt ţeluri onorabile, dar cu atât de multe ispite ce ne pândesc din toate părţile, până la sfârşitul lunii ianuarie, chiar şi mai devreme, de fapt, nu se va alege decât praful de ele.

Planurile sunt, în general, făcute să fie încălcate. Ne place să ne stabilim tot felul de obiective ambiţioase, dar uităm lucrul esenţial: planul de execuţie. În lipsa unui plan bine pus la punct, ne pierdem motivaţia, renunţăm şi ajungem să ne urâm pentru asta.

În loc de asta, hai să încercăm să facem lucrurile un pic diferit. Pentru asta trebuie să ne uităm cu ochi sinceri la viaţa noastră şi să stăm puţin să reflectăm la ceea ce ne dorim cu adevărat. Şi mai ales să nu încercăm să schimbăm prea multe lucruri deodată. Când lucrăm pe mai multe fronturi, energia noastră tinde să se risipească. Odată ce începem cu paşi mici şi cuantificabili să schimbăm ceva în noi şi înregistrăm şi succes, putem trece la următorul obiectiv.

Pentru că suntem în acest punct, un lucru important despre obiectivele noastre este că ele trebuie să fie specifice. Nu “să slăbesc” sau “să citesc mai mult”. Aceste rezoluţii sunt mult prea vagi, aşa că avem nevoie de un plan. Vom slăbi dacă vom înceta să mâncăm prea multe dulciuri sau fast-food, dacă ne vom face un plan de mişcare zilnică şi vom lua la serviciu un pachet cu mâncare gătită de noi. Cât despre citit, vom citi mai mult doar dacă ne vom schimba obiceiul de a ne uita la televizor seara şi-l vom înlocui cu lectură. Claritatea e esenţială, iar o doză de rezistenţă îşi va face simţită prezenta pentru că este greu să schimbi obiceiuri.

Cheia oricărui plan sau obiectiv este concentrarea. Dacă am mai încercat să facem un lucru bun pentru noi, ştim deja că vom călca şi strâmb. Şi nu doar o dată. De asta e bine să ne interogăm săptămânal cu privire la planul nostru, cât ne-a reuşit şi unde ne-am împiedicat. Dacă n-ai fost o dată, de două ori sau de trei ori la sală aşa cum îţi propuneai, nu e cazul să aştepţi iar Anul Nou să-ţi stabileşti din nou obiective sănătoase. Te recalibrezi atunci, pe moment, fiecare săptămână sau lună putând fi noul tău început.

Renunţarea e calea uşoară. Doar pentru că ceva rezistă să se imprime în codul nostru de obiceiuri, aceasta nu înseamnă că nu suntem capabili să ne ridicăm la înălţimea provocării. Dacă avem destule resurse interioare, o pastilă întreagă de hotărâre şi obiective realiste şi specifice, atunci e posibil să ne surprindem şi să fim mai productivi decât am crezut vreodată că putem fi. Iar lecţia oferită de sentimentul că ne-am auto-depăşit e una dintre cele mai motivante aspecte ale setării de obiective şi planuri.

Author: Ioana Ristea

Sunt curioasǎ şi-mi place sǎ învǎţ, îmi sunt dragi oamenii şi imperfecţiunile lor, cred în armonie interioarǎ şi încerc sǎ mǎ joc cât mai mult.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *