Napoleon, armata și Josephine

“France, armée, tête d’armée, Joséphine.

(France, army, head of the army, Joséphine.)”

Iată ultimele cuvinte ale marelui general Napoleon Bonaparte. În momentele de lucididate înainte de a muri, Napoleon n-a uitat nici măcar atunci de cele mai dragi pasiuni în care a investit mare parte din timpul și dedicarea sa: armata franceză și femeia iubită, Josephine.

Astfel, generalul este recunoscut ți în domeniul literaturii pentru maximele militare, strategiile care l-au consacrat drept unul dintre marile genii militare ale lumii, dar și pentru scrisorile de dragoste către Josephine.

Iată câteva dintre gândurile sale către iubita sa:

‘If I see you unhappy, my heart is torn, and my grief grows greater.

Since I left you, I have been constantly depressed. My happiness is to be near you. Incessantly I live over in my memory your caresses, your tears, your affectionate solicitude. The charms of the incomparable Josephine kindle continually a burning and a glowing flame in my heart. When, free from all solicitude, all harassing care, shall I be able to pass all my time with you, having only to love you, and to think only of the happiness of so saying, and of proving it to you?’ (1796)

“Adieu, adorable Josephine; one of these nights your door will open with a great noise; as a jealous person, and you will find me on your arms.”

Cât despre arta militară, iată ideile generalului:

‘The frontiers of nations are either large rivers, or chains of mountains, or deserts. Of all these obstacles to the march of an army, deserts are the most difficult to surmount; mountains come next; and large rivers hold only the third rank.

The camps of the same army should be always so placed as to be able to sustain each other.

The first quality of a soldier is constancy in enduring fatigue and hardship. Courage is only the second. Poverty, privation and want are the school of the good soldier.

With a great general there is never a continuity of great actions which can be attributed to chance and good luck; they always are the result of calculation and genius.’

 

 

 

Author: Marie Beyle

Niciodată frumosul nu va înceta să ne inspire. Admir arta: natura înconjurătoare, literatura, pictura. Citesc și aprofundez istoria, pentru că "nu tot ceea ce este vechi este neapărat și demodat, după cum nu tot ceea ce este nou este și modern". Găsesc inteligență în zâmbetul unui copil și sunt de acord cu Mihai Eminescu când afirmă că "orice cap omenesc seamănă c-o odaie. Întrebarea e ce fel de odaie, ce aer, ce lumină e în ea și ce societate găsești".

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *