Mituri despre creierul uman

Creierul uman este, poate, cel mai interesant organ al omului. El ne controlează sistemul nervos, mersul, vorbitul, respiraţia şi gândirea. Complexitatea sa este redată şi de numărul foarte mare de neuroni pe care-l deţine. Datorită acestei complexităţi uimitoare s-au  dezvoltat pentru studiul creierului uman mai multe domenii ştiinţifice: neurologie, psihologie, psihiatrie.

După zeci de ani de studiu şi interpretări referitoare la capacităţile creierului uman, încă există numeroase “feţe” necunoscute ale creierului care continuă să fie un mister pentru om.  Şi, tocmai pentru că creierul este atât de complex, oamenii tind să simplifice informaţile despre cum funcţionează acesta, cu scopul de a-l face mai uşor de înţeles.  Toate aceste lucruri au dus la crearea unor mituri despre creierul uman.

Iată câteva dintre ele:

1. Creierul nostru este gri. Ca multe alte mituri despre creier, acesta are şi el o urmă de adevăr, deoarece mare parte din creier are culoarea gri. Oamenii tind a se referi la creier ca la o materie cenuşie. Agatha Christie vorbea despre Hercule Poirot spunând că îşi folosea”celule gri mici” pentru a rezolva cazurile la care lucra.

Materia cenuşie există pretutindeni în  numeroase părţi ale creierului. Este compusă din diferite tipuri de celule, precum neuronii.  Dar creierul conţine şi materia albă, alcătuită din fibre nervoase care fac legătura cu materia cenuşie.

2. Ascultând Mozart devi mai deştept.  Există CD-uri de muzică clasică destinate a fi ascultate pentru dezvoltarea fătului cât aceasta este în pântecele mamei. În occident, ideea  ascultării de muzică clasică pentru a dezvolta capacităţile intelectuale ale copilui a devenit foarte populară în Occident, fiind cunoscută sub numele de “efectul Mozart”.

Cu siguranţă Mozart nu îi poate face rău nimănui, poate fi plăcut, dar cu siguranţă nu face mai deştept pe nimeni.

 3. Creierul uman este cel mai mare. Multe animale îşi folosesc creierul pentru a face ceea ce şi omul face, cum ar fi: crearea de căi inteligente pentru a rezolva probleme, aratând empatie faţă de ceilalţi sau învăţarea de a folosi instrumente. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă nu pot cădea de acord asupra unei singure definiţii a ceea ce face o persoană să fie inteligentă, ei, în mod general, sunt de părere că există mai multe creaturi inteligente pe pământ. În societatea zilelor noastre în care “mai mare este mai bun” există impresia că omul are cel mai mare creier, deoarece el este cea mai inteligentă fiinţă de pe pământ.

Creierul uman cântăreşte în medie 1361 de grame, cel al delfinului ( o altă fiinţă foarte inteligentă ) are un creier care cântăreşte aproape la fel de mult cât cel uman. Creierul balenei ( care nu este considerată a fi la fel de inteligentă ca şi delfinul ) cântăreşte în medie 7800 de grame. De asemenea, la o scară mai restrânsă, câinii, pisicile, urangutanii au un creier mult mai mic decât cel uman sau decât al balenei şi, totuşi, sunt unele dintre cele mai inteligente animale de pe pământ.

4. Creierul tău e activ şi după ce ai fost decapitat. La un moment în istorie, decapitarea era una dintre metodele preferate de excuţie, în rândul oamenilor, parte datorită ghilotinării. Ghilotinarea avea rolul de a prodce o moarte rapidă. Dar cât de rapidă? Dacă ţi se tăia capul mai erai capabil să vezi, chiar şi doar pentru câteva secunde?  Mulţi oameni de ştiinţă sunt de părere că, odată tăiat capul, creierul intră automat în comă şi începe să moară. Conform dr. Harold Hillman, conştiinţa este “probabil pierdută în 2-3 secunde  din cauza scăderii rapide a perfuziei intracraniene de sânge.”

5. Avem doar 5 simţuri. Desigur, simţul, mirosul, auzul, gustul şi auzul sunt cele mai mari simţuri ale omului. Dar avem şi alte feluri de a simţi lumea din jurul nostru şi locul nostru în ea. Avem un simţ al modului în care este poziţionat corpul, altul al activării fricii ca simţ. De asemenea, avem un simţ al echilibrului, un simţ al temperaturii corpului, accelărării şi scurgerii timpului.

6. Ne folosim doar 10% din capacităţile creierului. Ni s-a spus adesea că omul foloseşte doar 10% din creierul său. Acest mit este probabil unul dintre cele mai cunoscute mituri despre creier.  Scanările de creier au arătat că, indiferent ce facem, creierul nostru este activ in totalitate. Unele părţi sunt mult mai active la un anumit timp decât celelalte, dar şi dacă avem afecţiuni ale creierului, nu există nicio parte a creierului care să nu fie activă. Uitaţi un exemplu care să ateste cele spuse. Dacă staţi aşezaţi la masă şi mâncaţi un sandwich, nu vă folosiţi picioarele. Vă concentraţi asupra aducerii sandwich-ului la gură, mestecării şi înghiţirii. Dar acest lucru nu înseamnă că picioarele nu vă funcţionează-există activitate în ele prin circulaţia sângelui.

Acestea sunt doar câteva din miturile referitoare la creier.

Vă prezentăm o listă de cărţi referitoare la creier si tot ce ţine de acesta.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *