Marile speranţe ale celebrităţii – de la Dickens la Kardashian

Datorită fascinaţiei, adeseori iraţională şi mereu surprinzătoare, a oamenilor pentru faimă (şi aici e momentul să ne întrebăm din nou: cine e, de fapt, Kim Kardashian?), celebritatea este una dintre cele mai profitabile industrii ale tuturor timpurilor. Pare că ne antrenăm cu toţii să beneficiem din plin de cele 15 minute de glorie mondială promise de Andy Warhol (acum mai accesibile ca oricând printr-un simplu upload) şi, în acelaşi timp, suntem pseudo-voyeuri, (indecent) vigilenţi la se întâmplă în casele unor iluştri necunoscuţi mondeni.

Cărţi precum – Celebrity Inc. How Famous People Make Money – Jo Piazza, Claims to Fame – Celebrity in Contemporary America – Joshua Gamson, Fame Attack: The Inflation of Celebrity and Its Consequences – Chris Rojek sau Framing Celebrity: New Directions in Celebrity Culture – Su Holmes şi Sean Redmond – vorbesc despre  fabricarea comercială a unor vedete, ambalarea lor pentru piaţă, vânzarea către publicul-ţintă, care devine doar un mijloc pentru a obţine şi mai multă faimă (monedă de schimb pentru banii care fac pământul să se rotească). Unul dintre cele mai interesantele studii de caz ale acestor volume este chiar Kim Kardashian şi întregul ei imperiu construit de media pe aproape nimic.

 

Celebrity, Inc.:  How Famous People Make Money
Claims to Fame – Celebrity in Contemporary America
Framing Celebrity:  New Directions in Celebrity Culture
Fame US: The Culture of Celebrity
Celebrity And Power: Fame and Contemporary Culture

 

Şi asta se întâmplă la peste 150 de ani de când Charles Dickens, primul superstar mondial, a redefinit noţiunea de celebritate în cultura populară.

Geniul literaturii britanice şi soţia lui Kanye West par să nu încapă în aceeaşi discuţie, însă celebritatea are propriile ei reguli (chiar dacă alte premise). Iar la mijlocul secolului XIX, Dickens era, nu doar unul dintre cei mai talentaţi, ci şi unul dintre cei mai faimoşi oameni din lume. Asta se întâmpla într-o perioadă în care informaţia circula doar pe fire de telegraf, prin cărţi poştale şi epistole.

La prima sa vizită în America, în 1842, Charles Dickens avea doar 29 de ani, dar publicase deja 6 cărţi, vândute în zeci de mii de exemplare, astfel încât întâmpinarea de care a avut parte a fost asemănătoare cu cea a unui star internaţional modern.

Plimbările pe stradă deveniseră o corvoadă, fiind urmărit peste tot de fanatici ai cărţilor sale, bijutierii de la Tiffany au profitat de ocazie să lanseze replici ale bustului lui Dickens, făcut din materiale preţioase, un frizer new yorkez pretindea că deţine şuviţe ale părului marelui scriitor, pe care le vindea la preţuri negociabile, iar bucăţi smulse din haina lui de blană erau păstrate ca amintiri nepreţuite sau licitate.

La Cleveland, s-a trezit cu nişte ochi curioşi lipiţi de hubloul cabinei sale de pe navă, în timp ce soţia sa, Catherine, încă dormea. “Nu pot să beau un pahar de apă fără ca 100 de oameni să se uite la gâtul meu când deschid gura să înghit. Nu pot să fac nimic din ce vreau să fac, nu pot să merg nicăieri unde vreau să merg, nu pot să văd nimic din ce vreau să văd. Dacă ies pe stradă, sunt urmărit de o mulţime de oameni”, îi scria lui John Forster.

Charles Dickens: A Life
Era o lume cu totul nouă şi înspăimântătoare, dar şi o oportunitate care trebuia valorificată. Pentru Charles Dickens, celebritatea (dată de arta sa) nu era un scop în sine, ci o şansă de a face o schimbare, începând de la democraţia absolută – America.

A militat pentru drepturile de autor (atrăgându-şi furia editorilor şi a jurnaliştilor americani, care publicau la liber toate operele lui – “Întreaga presă era dispusă să îi aducă elogii, dar le-a cerut celor veniţi să îl vadă nu doar să îi onoreze geniul, ci să aibă grijă şi de buzunarul lui”, au concluzionat ofensaţi jurnaliştii de la New York Courier and Enquirer), a fost scandalizat de ororile sclavagismului şi le-a demascat public, după o vizită la plantaţiile din Virginia, a acuzat presa de cultivarea ignoranţei în rândul maselor, a fost mereu alături de cei oprimaţi, i-a cunoscut şi i-a înţeles, a vizitat spitale, aziluri, şcoli de corecţie, fabrici, şcoli pentru copii cu nevoi speciale.

În America, poate cel mai mult l-a impresionat întâlnirea cu Laura Birdgam, o altă vedetă a timpului său, fiind prima nevăzătoare cu probleme de auz care a beneficiat de educaţie, devenind o personalitate puternică, amuzantă, care a dărâmat toate preconcepţiile.

Acum lucrurile s-au schimbat, iar preţul imaginii unei persoane publice este de cele mai multe ori mai mare decât valoarea operei sale (în cazul fericit în care aceasta există).

Kim Kardashian, al cărei parcurs „profesional” e marcat de filmuleţe scandaloase, căsătorii, despărţiri şi reîmpăcări, este vedeta de televiziune cel mai bine plătită , doar pentru că îşi lasă viaţa filmată. Înghiţiturile ei de apă nu mai sunt văzute de o sută de oameni, ci de sute de mii, aşezaţi confortabil în fotoliile lor de acasă.

Iar celebritatea îşi redefineşte graniţele…

“Pământul are umbre întunecate, dar luminile sale apar şi mai puternice prin contrast”, spunea chiar domnul Dickens.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *