Let it snow, let it snow, let it snow…

“Christmas is never over, unless you want it to be. Christmas is a state of mind.”

Crăciunul este mai frumos atunci când eşti tânăr, teribilist şi înzăpezit. Iarna e mai frumoasă când eşti blocat în zăpadă, împreună cu cei mai buni prieteni. Sărbătorile sunt magice atunci când eşti îndrăgostit.

Pentru mine, această sărbătoare începe pe 19 decembrie şi se termină pe 24, seara, foarte târziu. Crăciunul meu are şase zile lungi şi frumoase, în care sunt fericită fără un motiv anume, zâmbesc fără să ştiu de ce şi îmi place să aud colinde în jurul meu şi să recitesc toate cărţile din copilărie, cele care mă fac să visez.

Am păstrat “Let it Snow” special pentru această perioadă din an, să o savurez cu o cană de ceai lângă mine, ascultând colinde. Este o carte la care trei autori au venit cu trei povesti diferite, dar care totuşi s-au petrecut în acelaşi loc, în acelaşi timp, şi cu aceleaşi personaje.

Acţiunea se petrece într-un mic orăşel, blocat de o furtună de zăpadă. Fiecare dintre personaje are un motiv destul de bine întemeiat să abandoneze căldura şi protecţia locuinţei şi să iasă afară, să înfrunte viscolul. Lucrurile se înrăutăţesc pe parcurs, iar furtuna de zăpadă este o aventură prin care fiecare trebuie să treacă, pentru a se descoperi sau a-i vedea pe cei din jur cu alţi ochi – o iniţiere în tainele prieteniei şi ale iubirii.

Prima poveste, The Jubilee Express, scrisă de Maureen Johnson, este despre o fată care rămâne blocată într-un tren, în drum spre bunicii ei, în ajunul Crăciunului. În următoarele zile, descoperă lucruri noi despre relaţia pe care o are cu prietenul ei, lucruri pe care nu le observase până atunci.

A doua poveste, A Cheertastic Christmas Miracle, a lui John Green, este despre o fată şi un băiat care au fost prieteni buni din copilărie şi care, într-o noapte plină de aventuri în zăpadă, încep să se vadă cu alţi ochi.

A treia poveste, The Patron Saint of Pigs, scrisă de Lauren Myracle, povesteşte despre determinarea unei fete de a se schimba, de a deveni o persoană mai bună şi de a-şi recupera iubirea pierdută.

Mai jos este un pasaj amuzant, m-am gândit să-l împart cu voi:

“Maybe you’ve never fallen into a frozen stream. Here’s what happens:
1. It is cold. So cold that the Department of Temperature Acknowledgment and Regulation in you brain gets the readings and says, “I can’t deal with this. I’m out of here.” It puts up the OUT TO LUNCH sign and passes all responsibility to the…
2. Department of Pain and the Processing Thereof, which gets all this gobbledygook from the temperature department that it can’t understand. “This is so not our job,” it says. So it just starts hitting random buttons, filling you with strange and unpleasant sensations, and calls the…
3. Office of Confusion and Panic, where there is always someone ready to hop on the phone the moment it rings. This office is at least willing to take some action. The Office of Confusion and Panic loves hitting buttons.”

Author: Andreea Rau

Visez cu ochii deschişi. Citesc. Scriu. Cânt, atunci când nu mă aude nimeni. Sunt fericită, uneori. Vreau să evadez din realitate şi să-mi construiesc o lume imaginară, în care să pot trăi. Sunt ca tine. Un simplu om.

1 thought on “Let it snow, let it snow, let it snow…”

  1. Pingback: Our Christmas Tree

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *