Karma killer

Mulţi dintre noi au în viaţa lor cel puţin un om pentru care, oricât de mult şi-ar dori să conteze, nu reuşesc să simtă asta. Dar se încăpăţânează, iar dorinţa de a-i câştiga acestui om-soclu afecţiunea se transformă într-o competiţie à la Fort Boyard, în care cea mai mică greşeală te poate trimite direct în temniţa autoculpabilizării. Aşa că, negăm semnele, facem eforturi să tragem de lacăte, deschidem ferestre care dau către alte ziduri, trecem peste obstacole care ne aruncă într-un şanţ înfundat.

Există mai mereu acel cineva (în viaţa personală sau profesională) pentru care nu eşti suficient de bun, de frumos, de deştept, de ordonat, de priceput, de important şi pentru care te străduieşti în neştire să fabrici dovezi care să-i demonstreze contrariul. Asta deşi ţi-a tot arătat că, dintru început, consideră toate probatoriile ca fiind neconvingătoare sau irelevante.

Această fascinaţie periculoasă pentru demontarea imposibilului te poate face să crezi că următorul pas este cel care-ţi va aduce aprecierea, înţelegerea, sprijinul, pasul care-i va deschide celuilalt ochii către tine. Doar că e nevoie şi de următorul pas, de următorul, de următorul… Şi insişti, cu determinarea unui căutător de apă într-un munte de stâncă, ignorând avalanşa de pietre care se rostogolesc înspre tine, tot sperând într-un izvor care va ţâşni din te miri ce gest şi îţi va astâmpăra setea.

Culmea e că cei care merită într-adevăr astfel de eforturi nu le vor pretinde niciodată, dar asta nu ne împiedică să ne punem foarte uşor energia, visurile şi karma la picioarele celor care le vor folosi ca preş pentru propria lor întinare.

Este foarte interesant ce ne atrage la ceilalţi, pentru că se întâmplă de multe ori să alergăm cu braţele deschise spre cei care se îndepărtează indiferenţi, să ne agăţăm de cei care se desprind şi să respingem mâinile întinse spre noi.

The People Factor: How Building Great Relationships and Ending Bad Ones Unlocks Your God-Given Purpose
Cât ne suntem de toxici şi cum să gestionăm toată această cavalcadă de emoţii răsturnate încearcă să descifreze pastorul Van Moody în The People Factor. Se foloseşte de parabole biblice, dar şi de experienţele de zi cu zi ale unor copii mari ca noi, care continuă să-şi arunce jucăriile pe jos deşi ştiu că nu le vor putea recupera.

Este o carte scrisă cu blândeţe şi grijă, pentru suflete care au nevoie să fie îndrumate spre un celălalt care la rândul său aşteaptă şi caută, un ghid al discernerii flăcărilor adevărate de becurile care pâlpâie.

Dacă înţelegi menirea pe care fiecare om o are în viaţa ta, vei şti cu cine să porneşti mai departe la drum şi pe cine să laşi să-şi caute propria cale, departe de tine.

Van Moody se adresează tuturor – familiilor, liderilor politici, oamenilor de afaceri, cuplurilor, celor singuri -, îndemnându-i să (se) cunoască pentru că „ceea ce nu ştim ne poate răni”.

Viaţa are o dinamică absolut specială, iar ceea ce dăunează unei anumite relaţii poate fi benefic pentru alta, în ceea ce el numeşte „tranziţia constructivă” a emoţiilor noastre. Adună, scade, combină, fracţionează necunoscutele sufleteşti şi obţine rezultate pozitive, în laboratorul existenţei de zi cu zi, în care suntem cu toţii datori cu experienţe semnificative.

The People Factor este o carte despre ceea ce e bun în noi şi nu ne poate fi luat, dar şi despre iubirea care nu pretinde, care nu răneşte, care nu suprimă; despre oameni-dar şi despre oameni-lecţie, despre tot ceea ce trebuie să ne spunem înainte de a-i aştepta pe alţii să o facă. Pentru că merităm!

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *