India, ţara-n care nimic nu e aşa cum pare

Dacă cineva ti-ar spune să numeşti cinci lucruri care-ti vin în minte în momentul în care auzi cuvântul ” India”, poate, ai spune: elefanţi, saree, sărăcie, mango şi Taj Mahal.  Cu o săptămână înainte de a ajunge pe tărâmul indian, spre ruşinea mea, acestea ar fi fost unele din puţinele lucruri pe care le ştiam despre India.

Dar, după ce am petrecut şapte săptămâni în această ţară, vă pot spune că India este mai mult de atât. E o ţară a vechiului şi a noului, a tradiţionalului şi a modernului, a tuturor lucrurilor care există şi coexistă.

Pentru mine, aventura indiană a început în vara anului trecut când am hotărât să plec într-un internship aici. Nu am ales India pentru că aveam cine ştie ce atracţie pentru această cultură şi civilizaţie, ci mai mult dintr-un exces de zel şi dorinţa de a petrece vara într-un loc aparte şi departe de acasă şi de Europa.

Aşa cum spuneam şi mai sus, înainte să plec la drum, nu aveam prea multe cunoştiinţe despre indieni şi ţara lor.  Nici aşteptări prea multe şi prea mari nu-mi creasem, pe considerentul că totul va fi nou şi pentru prima dată.  În India nimic nu e la fel. De la nord la sud şi de la est la vest.  Totul diferă de ceea ce cunoaştem noi vesticii.

Viaţa şi traiul de zi cu zi pentru un european nu sunt atât de scumpe. Însă lecţiile de viaţă, peisajele, locurile, ospitalitatea oamenilor sunt nepreţuite. As putea menţiona, spre exemplu, unul din locurile pe care mereu le voi păstra în amintire: Dharamshala. O localitate, cu nu mai mult de 20.000 de locuitori, situată la poalele munţilor Himalaya, aflată în inima lor, aproape de graniţa tibetană.

Dharamshala este gazda unui templu care-i poartă numele lui Dalai Lama. Când ajungi aici îţi doreşti sa nu mai pleci. În Dharamshala e mereu lume. Străinii, turişti neobosiţi, împânzesc locul. Dharamshala oferă de toate. Lux sau modestie. Găseşti orice. Elementul cheie este faptul că aici nu există timp. Nimeni nu se grăbeşte, nu se agită. Iar călugării buddishti, care coboară de la templu, sunt mereu senini şi zâmbitori.  Peisajul este absolut mirific: munţi ce par a străpunge orizontul şi păduri liniştite şi prietenoase, gazde a unor maimuţele şirete şi gălăgioase, pe care le întâlneşti peste tot. Mai ales, dacă mergi pe drumul din pădure, spre templu.

Un alt loc pe care l-am văzut şi mi-a rămas în suflet este Monali. La fel ca şi Dharamshala, este un loc preferat de turiştii stăini. Aici vei întâlni mulţi europeni, în special vestici, veniţi să se relaxeze şi să se deconecteze de la tumultul vieţii de zi cu zi. Monali, un mic oraş, aşezat tot în munţi, faimos pentru peisajele şi activităţile pe care le pune turistului la dispoziţie: plimbări cu iacii, căţărări, drumeţii, paraşutism  etc.  Ce poate fi mai înălţător decât un zbor cu paraşuta în Munţii Himalaya?

Aventura mea indiană nu s-a oprit aici. De-a lungul şederii mele în India am mai vizitat şi alte locuri precum: grădinile din Srinagar,Kashmir, Jaipur, New Delhi şi bineînteles Taj Mahal. Dar acestea sunt o mică mică parte din ceea ce oferă India celor care pun piciorul pe tărâmul său.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *