Filmul sau cartea?

Cinematografia este una dintre cele mai profitabile industrii din timpurile noastre, însă de cele mai multe ori temele ecranizărilor de succes au la bază o poveste dintr-un roman.
Nu întotdeauna o carte bună garantează succesul unui film, si nu de fiecare dată o carte proastă înseamnă un insucces al peliculei.


Prima ecranizare care îmi vine în minte în acest moment este desigur, trilogia The Lord of the Rings. Atât scrierile lui Tolkien, cât și cele trei filme regizate de către Peter Jackson sunt veritabile succese din punctul de vedere al consumatorului de fantasy.

Senzația de emoție profundă pe care ți-o produc imaginile incredibile din The Lord of the Rings, te introduce cu totul în universul creat de catre Tolkien, iar firul epic din romane este destul de bine urmarit și pe parcursul trilogiei cinematografice.

Un alt film extrem de bine realizat este Eat, Pray, Love. Ecranizarea este inspirata din cartea omonimă scrisă de către Elizabeth Gilbert. În film joacă Julia Roberts, James Franco, Richard Jenkins, Viola Davis, Billy Crudup, şi Javier Bardem.

Mândrie și prejudecată este unul dintre filmele de dragoste pe care nu trebuie sa le ratați, asta în cazul în care nu ați reusit sa puneți mâna pe cartea scrisă de Jane Austen și publicată în 1813. Literatura britanică din secolul 19 rămâne un punct de reper pentru artă în general, iar povestea din Pride and Prejudice a fost transpusă cu succes pe marile ecrane de către regizorul Joe Wright.

Twilight Saga a inspirat seria de filme omonime care a schimbat percepția omenirii despre conceptul de vampir. De ce? Pentru că scrierile lui Stephenie Meyer au oferit o doza imensă de romantism poveștilor ai căror protagoniști sunt o familie de vampiri cu calitați fizice uimitoare și care nu mai seamănă sub nicio formă cu vampirii zugraviți în scrierile lui Bram Stalker.

The Lion, the Witch and the Wardrobe se încadrează cu succes în topul celor mai bune filme realizate după carte, asta și pentru că cel care a scris romanul omonim este C. S. Lewis, colegul și prietenul lui Tolkien, dar și autor celebru la categoria fantasy.

Author: aralya

Loving person, people watcher & listener, german teacher, enjoys working @Books Express Write me an e-mail at bogdana@books-express.ro

14 thoughts on “Filmul sau cartea?”

  1. Daca ar fi sa aleg intre carte si film as alege categoric cartea, chiar daca ar fi una de 500 de pagini si filmul de maxim 2 ore. Cel putin, in situatiile in care le-am pus una langa alta spre comparatie, cartea a castigat si cred ca majoritatea celor care au putut face comparatia carte-film sunt de aceeasi parere. Poate ca este vorba de implicarea propriei imaginatii care te face sa te simti mai bine parte din poveste. Ceea ce ar trebui sa dea curaj imaginatiei fiecaruia sa citeasca mai multe carti 😀

  2. Intotdeauna, am sa aleg cartea. Cand o sa am posibilitatea, o sa citesc cartea si apoi filmul. Desi, mi s-a intamplat sa vad un film si apoi sa citesc cartea (datorita filmului).
    In film se pierd multe detalii, minore sau majore, unele intamplari, unele persoanaje sunt sau nu sunt (si daca sunt, nu au rolul din carte). Personajele, care in carte sunt descrie cumva, in film arata altfel…
    Mandrie si prejudecata, cu Colin Firth si Jennifer Ehle, mini seria-tv din 1995, imi place la nebunie, chiar daca nu a redat totul din carte. Am vizionat seria de cateva ori pana acum si anul asta sigur mai ma uit odata la ea :).
    La Twilight Saga, mi-a placut primul film si cam atat, urmatoarele trei nu prea.
    Eat pray love si Lord of the Rings inca n-am citit, dat sunt pe lista “de citit”.
    Anul asta nu am vazut nici un film regizat dupa vreo carte. Astept sa vad Jocurile Foamei, desi stiu ca o sa fiu foarte critica.
    Anul trecut au fost 2 filme care le-am vazut imediat dupa ce am citit cartea, Something Borrowed si One Day (pe acestea mi le amintesc). Citind cartile, in prealabil, filmele au fost mai mult decat dezamagitoare.
    Dupa ce citesc o carte, nu pot sa fiu decat subiectiva cand critic un film. Nu pot sa mai vad fimul din perspectiva regizorului, a scenaristului…nu pot sa vad “viziunea” lor asupra cartii.
    Clar, prefer sa citesc o carte, decat sa ma uit la film! Cu cat cartea are mai multe pagini, mie imi face mai multa placere…iar filmul, pierde mai multe aspecte din carte!

  3. Categoric cartea! Cartea ma lasa pe mine sa creez cadrul pentru povestea pe care o desfasoara, filmul imi impune viziunea unui regizor si scenarist. Cartea abunda in detalii care contureaza universul povestii, filmul nu poate reda aceste detalii de foarte multe ori. Cartea pentru ca o poti baga seara sub perna ca sa o scoti dimineata si sa reiei firul povestirii de unde l-ai lasat….;)

  4. Dupa mine o adaptare foarte buna si precisa dupa un roman a fost – Dragoste in vremea holerei. Poate una dintre cele mai bune. Recomand 🙂

  5. First the book, then the movie 🙂 Imi place tare mult sa citesc cartea si apoi sa vad filmul. De multe ori filmul din imaginatia mea e mai placut decat cel pus in scena de altii, dar sunt si exceptii, iar The english Patient e una dintre ele 🙂

  6. O sa prefer intotdeauna cartea (atunci and este vorba de ecranizari, desigur pentru ca am vazut si filme dupa scenarii geniale).
    Sinurul exemplu de film care depaseste cartea este, dupa umila mea parere, “Pe aripile vantului”. In celelalte cazuri, intr-adevar, filmul pierde (de multe ori) atmosfera, detaliile (adeseori esentiale) si senzatia aia de intimitate pe care o ai cand citesti, cand simti ca autorul iti vorbeste tie, ca toata constructia aceea senzationala din mainile tale a fost scrisa/spusa doar pentru tine, doar pentru a te face pe tine fericit.
    Mai mult, anumite ecranizari, mai ales in zona filmelor pentru copii ii indeparteaza pe cei mici de lectura. Ecranizarile “Harry Potter” au fost, sa zicem, oneste primele doua, iar apoi din ce in ce mai jalnice. Iar copiii nu s-au mai apropiat de carti. Nu mai amintesc reinterpretarile, in cheie moderna (?), ale operelor clasice, gen “Calatorie catre centrul Pamantului”, “Cei trei muschetari”. Unde e Jules Verne? Pe unde s-a pierdut Dumas?

  7. In totdeauna am crezut si din ce am citit si vazut ca filmul si cartea sunt doua entitati diferite care de multe, prea multe ori, nu au nicio tangenta. De ce spun asta? Cred ca orice regizor, scenarist cand se apuca sa faca un film dupa o carte, nu neaparat ca isi pune viziunea subiectiva asupra filmului, dar cred ca mai mult vorba de orgoliu de profesionist. Trebuie sa-si puna amprenta de profesionist, trebuie sa aiba suflul sau personal.. Nu vreau sa fiu ipocrita sa spun ca eu doar savurez cartile si nici nu ma ating de filme pentru ca oricum sunt ecranizari nereusite. Nu, nu cred ca e asa. Trebuie sa acordam tributul cuvenit fiecaruia pentru ca oricum in ambele cazuri vorbim de arta. Dar totusi sa raspund intr-un fel intrebarii as spune ca as alege mai intai sa citesc cartea si apoi sa vad filmul. Dar precizez ca asta nu schimba cu nimic ce am spus mai sus! 🙂

  8. Prefer cartea pentru libertatea de imaginatie pe care o ofera. Daca cumva am vazut filmul inainte sa citesc cartea, personajele cartii vor fi deja predefinite in mintea mea 🙂
    In cazul cartilor ce abunda in descrieri , ecranizarea e modalitatea fericita de a putea urmari firul povestii fara sa te pierzi in detalii, uneori nesemnificative sau de umplutura.

  9. Intre o carte si un film asa alege intotdeauna cartea, pentru ca in ea se gasesc de cele mai multe ori fie detalii pe care filmul nu le poate surprinde fie chiar o abordare diferita. Insa din randul ecranizarilor reusite, de mare succes, imi vin acum in mine “Castelul Palarierului”, varianta veche insa de prin 1930, si “Pe aripile vantului” 😉

  10. In marea majoritate a cazurilor un film adaptat dupa o carte nu se ridica la nivelul asteptarilor mele (asta in cazul in care in prealabil am citit cartea). Asta se datoreaza mai multor factori printre care subiectivismul regizorului/producatorului, marketing-ului promovat de casa de productie, limitarile tehnologice (niciodata nu se va putea ajunge la acelasi nivel cu al imaginatiei umane). Pe de alta parte au fost cateva cazuri in care am ramas placut surprins de anumite filme care au depasit nivelul artistic al cartii dupa care au fost facute. Primul exemplu care imi vine in minte este “Lord of the Rings”. Filmul mi-a placut atat de mult incat am hotarat sa citesc si cartile. Insa dupa vreo 200 de pagini, am renuntat. Mi s-au parut extrem de greu de citit. Un exemplu contrar a fost cu “Game of Thrones”. Dupa ce am vazut primul sezon difuzat de HBO, mi-am cumparat primele 4 volume in engleza chiar de pe http://www.books-express.ro. Cartile au depasit cu mult impresia lasata de serial, care si asa era de nota 10. Si ca sa raspund si la intrebare, am sa o citez pe Catalina si am sa aleg ” Cartea pentru ca o poti baga seara sub perna ca sa o scoti dimineata si sa reiei firul povestirii de unde l-ai lasat….;)”

  11. Se vede cati cititori avem pe aici,toti au ales cartea si au si de ce.La fel spun si eu. Mereu am iubit mai mult cartile decat filmele.Am citit doua carti extraordinare,printre cele mai bune din perspectiva mea (Quo Vadis si Ben Hur-1200 de pagini impreuna) si mi-au placut foarte mult,am vrut sa vad si filmele,si m-am uitat vreo 30 de minute si am oprit,am fost dezamagita,nu era ca in carte.Adevarul ii ca nu pot ecraniza toata cartea dar ei mai schimba unele lucruri din carte si nu m-am mai uitat.Cartile sunt niste daruri minunate pe care le-am primit dar este pacat ca foarte putini deschid aceste cadouri.Atunci cand citim parca nu mai suntem in lumea aceasta,gandul este in carte,in acel timp,cu personajele,traim cu ele.Eu am citit niste carti,sunt 12 volume (Love comes softly-Janette Oke)si le ador,niste povesti extraordinare,le-am citit cu drag,dar imi luam cate o carte-doua,iar atunci cand citeam cartea,savuram din ea ca din prajitura ca stiam ca mi se termina(are 200 de pagini o carte aprox.)si citeam 1 capitol pe zi ca sa nu se termine cartea dar pana la urma s-a terminat si imi parea atat de rau.E un sentiment extraordinar si le doresc la cat mai multi asa ceva.Te transpune in alta lume, poti fi regina,politist,judecator,calator.In carte poti fi ce vrei tu!:)

  12. Dintre toate ecranizarile, “O mie noua sute optzeci si patru” si “2001- Odiseea Spatiala” sunt singurele care “fac fata” romanelor, si mai mult de atat, sunt “de sine statatoare”. “Calauza” lui Tarkovski este un caz rar, depaseste cu mult romanul.

  13. Cartea,fara indoiala. De cele mai multe ori,filmele nu respecta linia cartii, poate nu sunt facute nici bine,dar placerea lecturii ramane intotdeauna,nu ai cum sa fii dezamagit dupa ce citesti o carte.

  14. Pingback: Bram Stoker

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *