Cum să… devii mai deştept

Avem cu toţii înclinaţia să ne credem mai deştepţi decât suntem. Dar atunci când vine vorba de IQ, cei mai mulţi dintre noi obţin punctaje între 80 şi 119 puncte. Numărul acesta tinde să ajungă la apogeu în adolescenţa târzie şi până spre vârsta de 20 de ani şi rămâne relativ stabil pe măsură ce înaintăm în vârstă. Cu toate acestea, potenţialul nostru nu stă într-un număr de pe o scală, oricât de precisă ar fi ea. Testele pot să-ţi arate acelaşi număr, dar nivelul de inteligenţă poate creşte constant. Conform unor cercetători, ca David Shenk, autorul cărţii The Genius in All of Us, este aproape imposibil să determinăm limitările intelectuale ale unui individ şi, de fapt, oricine are potenţialul să devină un geniu. Secretul ar consta în a da la o parte miturile despre calitatea înnăscută a talentului.

“Credinţa în calităţi înnăscute şi limite acţionează mai delicat asupra creierului, spune David Shenk. Motivul pentru care nu cânţi operă este pentru că n-ai cum. Aşa eşti construit. Atunci când ne gândim la talent ca fiind înnăscut, lumea devine mai maleabilă, mai confortabilă. Îi ia omului de pe umeri greutatea imensă a aşteptărilor”.

Atunci când te gândeşti la inteligenţă ca la capacitatea de a acumula cunoştinţe, dar şi aptitudini, incluzând şi abilitatea de a raţiona, de a rezolva probleme sau de a-ţi aminti informaţii şi a fi creativ, lucrul acesta este fezabil şi la dispoziţia oricui. Devii mai deştept dacă faci efortul şi ai dorinţa asta. Şi deşi ştim că poate ar trebui să mai punem mâna pe o carte sau să urmăm un curs practic, există şi alte moduri prin care putem să facem asta.

Deschiderea spre diferite puncte de vedere. Adică să ieşi din cercul tău obişnuit de cunoştinţe şi să îmbrăţişezi punctele de vedere ale altor oameni. Spunea cineva odată că oamenii învaţă mai mult de la cei cu care nu sunt de acord decât de la cei asemănători în gândire.

Exerciţiul fizic, cardio. Fitness-ul poate creşte inteligenţa verbală şi îmbunătăţeşte memoria de lungă durată, fiind asociat cu un scor cognitiv mai bun. Pe de altă parte, s-a arătat că puterea musculară nu are foarte mult de-a face cu inteligenţa.

Motivaţie puternică. Trebuie să găseşti acel ceva care te motivează destul de mult încât să nu abadonezi atunci când dai de obstacole. Atunci când găseşti acel ceva, vei face toate sacrificiile, vei pierde nopţi şi chiar bani, prietenii sau reputaţia. Motivaţia poate fi conştientă sau inconştientă şi poate proveni din inspiraţie, disperare, potenţiale regrete sau răzbunare.

Jocuri video. Deşi privite ca mijlocul cel mai la îndemână pentru a pierde timpul, jocurile video ne stimulează acele regiuni din creier responsabile cu planificarea strategică, orientarea spaţială şi formarea amintirilor. Alte studii au evidenţiat şi impactul lor asupra concentrării în adulţii mai în vârstă, dar şi în ceea ce priveşte multitasking-ul. Mai mult, jocurile îmbunătăţesc şi memoria de scurtă durată, o abilitate care scade odată cu înaintarea în vârstă.

Meditaţia. Într-un studiu de cinci zile, participanţii au fost conduşi într-o meditaţie ghidată timp de 20 de minute pe zi, cu focus pe respiraţie, postură şi imaginaţie. Cercetătorii au aflat că practica aceasta îmbunătăţea eficienţa mielinei (substanţei albe) din creier, având un impact uriaş asupra atenţiei şi asupra inteligenţei fluide.

Sursa

Author: Ioana Ristea

Sunt curioasǎ şi-mi place sǎ învǎţ, îmi sunt dragi oamenii şi imperfecţiunile lor, cred în armonie interioarǎ şi încerc sǎ mǎ joc cât mai mult.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *