Experimentul bezelelor

Psychology has identified two main traits that seem to produce an immensely broad range of benefits: intelligence and self-control. Despite many decades of trying, psychology has not found much one can do to produce lasting increases in intelligence. But self-control can be strengthened. Therefore, self-control is a rare and powerful opportunity for psychology to make a palpable and highly beneficial difference in the lives of ordinary people”.- Roy Baumeister

Autocontrolul, se ştie, este un indicator foarte bun în determinarea gradului de fericire a unui individ. Avem o mulţime de dovezi în acest sens, iar una dintre cele mai persuasive este experimentul realizat în anii ’60 de cǎtre psihologul Walter Mischel şi numit “experimentul bezelelor”. Ȋn cadrul acestuia, psihologul a oferit unor copii de 4 ani posibilitatea de a mânca o bezea acum sau douǎ dacǎ aşteptau 15 minute. Ȋmpreunǎ cu alţi cercetǎtori, psihologul a urmǎrit apoi performanţele acelor copii pânǎ la perioada adultǎ. Cei care rezistaserǎ tentaţiei se bucurau la maturitate de un mai mare succes profesional, o mai bunǎ sǎnǎtate şi probabilitate mai micǎ de a divorţa. Astfel, putem spune cǎ aceastǎ capacitate e de fapt un mod foarte bun de a te apǎra de tot felul de vulnerabilitǎţi ce pot apǎrea în viaţǎ.

Autocontrolul e ca un muşchi care se epuizeazǎ, dar ca orice alt muşchi, şi el poate fi antrenat. Mai jos sunt câteva opţiuni prin care putem sǎ facem exact asta.

Putem începe cu ceva mai simplu şi anume un somn mai lung. Lipsa acestuia duce la un stres cronic care afecteazǎ capacitatea creierului de a gestiona energia. Dacǎ vǎ întrebaţi cât somn este recomandat unei persoane adulte, iatǎ: pentru o viaţǎ lungǎ, sǎnǎtoasǎ şi productivǎ, o persoanǎ are nevoie între 6.5 şi 7.5 ore pe noapte.

Exerciţiul fizic este şi el o parte importantǎ şi nu doar pentru cǎ duce la dezvoltarea disciplinei. Practicat regulat, are şi o mulţime de alte avantaje: în timp, ajungi sǎ doreşti sǎ mǎnânci mai bine, devii mai rǎbdǎtor, mai productiv. Poate are legǎturǎ cu endorfinele eliberate, dar simplul fapt cǎ îţi direcţioneazǎ atenţia cǎtre tine însuţi este, într-adevǎr, un mare câştig.

Autocontrolul este un rezervor cu materie primǎ limitatǎ. Atunci când avem decizii importante de luat, este mai bine sǎ le luǎm când acest rezervor este la capacitate maximǎ. Aşadar, e bine sǎ ne ocupǎm devreme de cele mai importante treburi ale zilei. Cu cât ziua va înainta, cu atât ne va fi mai greu sǎ fim pregǎtiţi adecvat pentru lucruri de maximǎ importanţǎ.

Procrastinarea este o altǎ metodǎ eficientǎ, dar numai atunci când vorbim despre obiceiuri nesǎnǎtoase, ca de exemplu impulsul de a mânca o prǎjiturǎ cu ciocolatǎ seara târziu. Simplul fapt de a-ţi spune “nu acum, mai bine mai târziu” te va face sǎ fii mai puţin tensionat şi încǎ şi mai puţin ispitit.

De multe ori ne oprim, abandonǎm un proiect şi renunţǎm sǎ mai facem eforturi pentru cǎ suntem copleşiţi de complexitatea scopului pe care ni l-am propus, nu pentru cǎ ne-ar lipsi voinţa. O soluţie este sǎ ne împǎrţim ţelul în bucǎţi şi sǎ ne ocupǎm de fiecare parte pe rând. Succesul este garantat pentru cǎ, de fiecare datǎ când ducem la bun sfârşit câte o pǎrticicǎ din ţelul nostru, suntem invadaţi de un sentiment de satisfacţie şi mândrie de sine care va face abordarea urmǎtoarei pǎrţi mult mai uşoarǎ.

Ȋn caz cǎ te întrebi de ce bunicilor noştri le era mai uşor sǎ reziste tentaţiilor, trebuie sǎ ştii cǎ, totuşi, atunci nu existau atât de multe ispite ca acum. Psihologic vorbind, nu suntem echipaţi sǎ facem faţǎ tuturor distracţiilor ce vin cǎtre noi din toate mediile. De aceea e necesar sǎ ne antrenǎm “muşchiul” autocontrolului.

Sursa foto

Author: Ioana Ristea

Sunt curioasǎ şi-mi place sǎ învǎţ, îmi sunt dragi oamenii şi imperfecţiunile lor, cred în armonie interioarǎ şi încerc sǎ mǎ joc cât mai mult.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *