Comunicarea prin prisma tipurilor temperamentale

Temperamentul reprezintă o combinație a trăsăturilor moștenite, care afectează în mod inconștient comportamentul nostru. Aceste trăsături sunt transmise prin gene. Această combinație de trăsături caracteristice este responsabilă, în mare parte, de acțiunile, de reacțiile și de răspunsurile emoționale și determină, în mare măsură, modul de comunicare.

Teoria temperamentului a fost concepută de Hipocrate și împarte oamenii în patru tipuri de bază: sanguin, coleric, melancholic și flegmatic. Următoarea descriere pe scurt a celor patru temperamente ne va familiariza cu modelele de comunicare pe care, cel mai probabil, le folosim fiecare dintre noi.

Sanguin: persoana sanguină este guralivă, exuberantă, năvalnică. Pentru un sanguin, jocul preferat este să statul de vorbă, fiindu-i foarte ușor să domine conversațiile. O forță din lăuntrul său îl impinge să vorbească, să ocupe poziția centrală și să spună povești lungi și de efect. Această dorință de nestăvilită de a vorbi îl face să fie un ascultător slab. Adesea, sanguinul vorbește înainte de a gândi. Deciziile lui sunt bazate mai mult pe simțămintele de moment, decât pe o gândire analitică. Sanguinii sunt un tip de oameni veseli, gălăgioși, impetuoși, cu fire iubitoare.

Coleric: colericul este un alt extrovertit, care vorbește și el liber, dar mult mai chibzuit decât sanguinul. Colericului nu-i plac poveștile lungi și detaliate ale sanguinului. El poate spune aceeași poveste, dar va sări peste detaliile nesemnificative, rămânând la subiect și căutând esența. Punctul său forte constă în capacitatea de a conduce, poziție în care îi este ușor să ia decizii atât pentru el, cât și pentru ceilalți. De multe ori, colericul pare încăpățânat, îngâmfat și autoritar. De obicei, colericii cred că ei sunt cei care au dreptate; sunt buni în ce privește polemica, le place să argumenteze și pot fi sarcastici. Au tendința să pună multe întrebări “de ce?”

Melancolic: melancolicul, primul dintre cei doi introvertiți, este dotat cu o excepțională gândire analitică. Mintea sa iscoditoare are capacitatea de a lua o situație și de a o diseca și examina pe toate părțile. După ce s-a gândit și a analizat lucrurile cu atenție, vorbește. În timp ce colericul găsește detaliile ca fiind plictisitoare, melancolicul le găsește interesante. Este caracterizat de o varietate de stări sufletești fluctuante, ocsilând între maxime și minime. Uneori melancolicul este retras, deprimat și irascibil, iar alteori exuberant, prietenos și extrovertit. Deoarece este dominat de latura sa emoțională, melancolicul are, adesea, dificultăți în a face schimbări emoționale în viața sa. Este un perfecționist dotat cu o fire extrem se sensibilă. Dintre toate temperamentele, el va avea, probabil, cele mai mari dificultăți în a-și exprima adevăratele sentimente.

Flegmatic: este un vorbitor noncombativ tăcut, lent și mai chibzuit. Maniera sa calmă îl face să se mânie foarte greu; în loc de aceasta va face orice ca să evite confruntările neplăcute. Cu toate că rareori dă impresia că ar fi agitat, simte emoția mai intens decât lasă să se vadă. Nu râde niciodată zgomotos și ridică tonul foarte rar. Dă impresia că este distant și insensibil. Nu se implică în ceea ce-l înconjoară și rareori oferă informații fără să fie îmboldit. Flegmaticul are o gândire ordonată și este capabil de analizare minuțioasă și de deducție. Spre deosebire de temperamentul melancolic, care este în permanentă schimbare, flegmaticul este întotdeauna același: demn de încredere și statornic. Posedă un simț al umorului sec, care poate fi o încântare pentru toată lumea.

Sanguin, coleric, melancolic sau flgmatic? Tu în ce categorie te încadrezi?

Author: Marie Beyle

Niciodată frumosul nu va înceta să ne inspire. Admir arta: natura înconjurătoare, literatura, pictura. Citesc și aprofundez istoria, pentru că "nu tot ceea ce este vechi este neapărat și demodat, după cum nu tot ceea ce este nou este și modern". Găsesc inteligență în zâmbetul unui copil și sunt de acord cu Mihai Eminescu când afirmă că "orice cap omenesc seamănă c-o odaie. Întrebarea e ce fel de odaie, ce aer, ce lumină e în ea și ce societate găsești".

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *