În căutarea atenției. O poveste în 10 cărți.

“I am not absentminded. It is the presence of mind that makes me unaware of everything else.”― G.K. Chesterton

Există o nevoie de atenție în fiecare dintre noi, dorința de a fi admirat, apreciat, dar mai mai mult aceea de a fi acceptat exact cum suntem.

De multe ori vrem să părem mai mult decât suntem, pentru că ni se pare că suntem prea mici. Vrem relații, dar de obicei nu ne luăm timp să le aprofundăm, să investim în ele și ne trezim într-o luptă de notorietate, ba chiar putere.

 

Ce putem schimba este modul nostru de a fi, putem fi nemulțumiți de exterior cu ușurință, dar știm cu toții că mai importantă este munca cu sine, să schimbăm perspectiva și să oferim ceea ce am vrea noi să primim. Nu ni se poate acorda atenție dacă nu acordăm atenție și fără să ascultăm cu adevărat cu atenție pentru că o relație de orice fel este un schimb și nu poate fi unilaterală.

Nenumărate companii caută prin metode diverse să se extindă, vrem să ne extindem noi înșine la nesfârșit, consumând și consumând, ca și când dacă ne-am opri din consum am muri instantaneu. Încercăm să umplem un gol, care are nevoie de fapt de noi, de propria înțelegere a noastră și de blândețe.

Iată căteva cărți în vogă pe această temă și altele care nu se bucură de această atenție, dacă doriți să  aprofundați subiectul. Vedeți cum se manifestă acest concept în mai multe zone ale culturii și existenței moderne.

 1. Attention Seeking de Adam Phillips

Aceasta este o introducere scurtă și fascinantă în  conceptul de atenție a celebrului psihanalist britanic, Adam Philips, de asemenea autorul  Missing Out și On Kindness. Ceea ce găsim interesant, deci ne trezește atenția, ar putea să ne spună mai multe despre noi decât am putea crede. ‘Totul depinde de ce găsim interesant, de ceea ce am fost încurajați și educați să găsim interesant și de ceea ce ne interesează în ciuda voinței noastre.” Există o curioztate oficială și una neoficială, iar psihanaliza este o poveste a relației dintre cele două.” Este o parte din noi care sabotează propria noastră dezvoltare și modul în care recurgem la acest sabotaj este prin a ne limita în mod activ mintea. Chiar acest lucru definește fobia sau dependența: ultraorganizarea atenției, care însă rezolvă o mulțime de alte probleme într-un anumit fel. Motivul pentru care am vrea să ne îngustăm atenția este de teama de consecințe neașteptate și  promiscuitate: nu știm unde ne va duce, este entuziasmant, încântător dar în același timp foarte îngrijorător.”

2. Indistractable : How to Control Your Attention and Choose Your Life de Nir Ayal

Ați avut vreodată sentimentul că lumea este plină de lucururi menite să-ți distragă atenția? Studiile arată că abilitatea de a sta concentrat este un avantaj competitiv în plan profesional și personal. Într-o epocă în care distragerea atenției este tot mai pronunțată, toată lumea pare să vrea atenția noastră, dar cum am putea profita cât mai mult de tehnologie fără ca acest lucru să ne absoarbă cu totul? Există în lume mai multă distragere a atenției decât în trecut? Cel puținașa pare. Nu numai când mergem pe stradă, dar și la serviciu, când suntem împreună cu prietenii sau familia. Ai stat vreodată la birou dorind să faci o treabă importantă și să simți că nu ai cum scăpa de e-mailuri, slack etc. Cine este de vină pentru această criză de atenție? Este oare tehnologia sau este accesat ceva mai profund? Cercetătorii susțin că atenția și concentrarea constituie materia primă a creativității și evoluției umane. Într-o eră în care crește automatizarea, singurele joburi pe care nu le pot executa mașinile sunt cele ce necesită rezolvarea creativă a problemelor și exact genul de creativitate umană ce vine din concentrarea profundă asupra unei probleme. Astfel că a fi  “Indistractible” va fi  abilitatea de bază în secolul următor.

3. The Attention Merchants : The Epic Scramble to Get Inside Our Heads de Tim Wu

In cartea publicată în 2016, Tim Wu  se referă la un nou tip de dominație corporatistă: industria care ne monopolizează atenția.

Conform lui Wu, această industrie își are începutul în perioada Primului Război Mondial. În 1914 Germania a reușit să mobilizeze 4,5 milioane de oameni, în timp ce Marea Britanie avea doar 700.000. Pentru a aduna o armată mai mare, guvernul britanic a îneput prima propagandă sistematică din istorie. A tipărit 50 de milioane de postere de recrutare color și le-a lipit pe magazine, case, autobuze și tramvaie în toată țara. A organizat parade și mitinguri, a proiectat filme patriotice în diverse orașe de pe întreg teritorul Marii Britanii.  Și a funcționat. Impulsionați de acest experiment fără precedent, milioane de tineri au mărșăluit către o moarte fără sens într-un război  macabru și la fel de fără sens.

Mai târziu captarea atenției a însemnat creare unui nou format cultural cum ar fi programele radio sau reality show-urile, alteori a însemnat îmbunătățirea unui format, cum ar fi ridicarea formatului tabloid de către Oprah astfel încât să se poată adresa unei clase de mijloc respectabile cu oarece preocupări intelectuale.

Wu include aici multe studii de caz, dar rețeta de bază rămâne remarcabil de consistentă în ciuda trecerii anilor. Companiile au găsit noi moduri de acaparare a atenției pe care apoi au vândut-o către alte companii. Și odată cu petrecerea a nenumărate ore pe Google, Instagram, Twitter sau Facebook – cantitatea de atenție disponibilă pentru revânzare crește. Ca o curiozitate există peste 7000 de cărți publicate care menționează Facebook în ultimii ani.

4. Charley Chatty and the Wiggly Worry Worm : A Story About Insecurity and Attention-Seeking de Sarah Naish și Rosie Jefferies

Lui Charley Chatty îi place să vorbească. Charley vorbește atât de mult încât ajunge să i se usuce gura dar sunt atât de multe de spus.

“De ce e pavajul maro?”
“Am doi pantofi. Toată lumea are doi pantofi.”
“Cine este la radio? De ce este un buton pe radio?”

Uneori imaginația lui Charley preia controlul și începe și inventează povești despre lucruri care nu s-au întâmplat în realitate. Nu vrea, dar îi place să se simtă importantă și astfel viermișorul neastâmpărat din burtica ei dispare.

Cartea e scrisă de o mamă înțelegătoare și de fiica ei căreia îi place de asemenea să spună povești.

5. Everyone Needs Attention: Helping Young Children Thrive de Tamar Jacobson

Căutarea atenției este considerată o purtare nepotrivită la copii și a le acorda atenția de care au nevoie este văzută ca încurajarea acestui mod nepotrivit de a se purta. Everyone Needs Attention (Toată lumea are nevoie de atenție) se concentrează asupra felului în care noi adulții ne gestionăm emoțiile atunci când copilul caută atenței și include un capitol care să-l ajute pe cititor să reflecteze asupra modului în care el însuși căuta atenția în copilărie.

Dr. Tamar Jacobson face referire la propria ei poveste de viață dar expune și povești legate de munca sa cu profesorii, familiile și copiii de pe parcursul carieri de educator, profesor, mamă și consultant.

6.  Suspensions of Perception : Attention, Spectacle, and Modern Culture

Suspensions of Perception repoziționează problema contemplării estetice într-un cadru mai larg pornind de la natura instabilă a percepției, așa cum apare ea în psihologie, filozofie, neurologie, cinema și fotografie. Cartea Suspensions of Perception cuprinde un studiu istoric major asupra atenției umane și a rolului său volatil în cultura occidentă modernă. Modurile în care ne uităm sau ascultăm ceva intens rezultă din schimburi cruciale ale naturii percepției care s-au produs în a doua jumătate a secolului al nouăsprăzecelea.

Jonathan Crary se concentrează pe perioada dintre 1880 și 1905 și examinează conexiunile dintre modernizarea subiectivității și expansiunea dramatică și industrializarea culturii audiovizuale. În centrul acestui proiect stă natura paradoxală a atenței moderne care a devenit o condiție fundamentală a libertății, creativității și experienței individuale și un elemet central în funcționarea eficientă a instituțiilor economice și disciplinare cât și a spațiilor emergente de consum în masă și a celor spectacol. Crary abordează aceste chestiuni prin analize multiple ale  unor opere individuale a trei pictori moderni celebri – Manet, Seurat și Cezanne- care s-au înscris într-o confruntare singulară cu fisurile și golurile din câmpul percepției.

Fiecare în felul său a descoperit că atenția susținută duce mai degrabă la dezintegrarea percepției și la lipsa prezenței și fiecare dintre cei trei a folosit această descoperire ca bază pentru reinventarea tehnicilor de reprezentare.

7. How To Do Nothing: Resisting the Attention Economy de Jenny Odell

După alegerile prezidnețiale din America din 2016, Jenny Odell s-a simțit atât de suprastimulată și dezorientată de informații, dezinformare și expresia altora încât însăși simțul realității părea pierdut. Cum să nu faci nimic este planul ei de acțiune pentru a rezista. În această carte Jenny Odell  aduce argumente puternice pentru a refuza; a refuza ca viețile noastre să fie instrumente optimizabile. Susține că nimic nu poate fi mai radical decât a face… nimic. Mulți scriitori s-au alarmat în legătură cu fracturarea tot mai accentuată a atenției. Cartea lui Odell nu este despre  blocarea internetului sau a Facebook-ului ci despre importanța recuperării atenției și concentrării, despre a merge în natură, a învăța numele plantelor, a istoriei unei regiuni, despre a auzi cântecul păsărilor. Când vei putea distinge sunetele, petalele și regiunile, nu vei mai putea vedea lucuruile la fel ca înainte.

8. Rapt: Attention and the Focused Life de Winifred Gallagher

Modul în care acordăm atenție determină felul în care experimentăm viața. 

Winifred Gallagher este specializat în științele comportamentului iar în cartea sa Rapt aduce argumente radicale despre cât depinde calitatea vieții nu de avere, frumusețe, inteligență, faimă, destin sau coincidență, ci modul în care alegi să fii atent și la ce.  Rapt prezintă o suită de personaje, de la cercetători la artiști la fermieri pentru a ilustra arta de a trăi o viață interesată. Așa cum relevă poveștile lor, concentrându-te asupra aspectelor pozitive și productive ale fiecărei situații, îți poți configura experiența și extinde lumea.  Învățând să te concentrezi îți poți extinde universul interior și mai ales să simți ce înseamnă să trăiești cu adevărat.

9. Selfie: How the West became self-obsessed de Will Storr

Trăim în epoca individului. Și asta înseamnă că ar trebui să fim slabi, prosperi, fericiți, extroverți și populari, imaginea culturală perfectă a sinelui perfect. Vedem această persoană peste tot, în reclame, în presă, peste tot în social media. Ni se spune că pentru a deveni acestă persoană nu trebuie decât să ne urmărim visele, că potențialul nostru este nelimitat, că noi suntem sursa propriului nostru succes. Dar acest model al sinelul perfect poate fi foarte periculos. Oamenii sunt de-a dreptul torturați de o fantezie imposibilă. Presiunea socială fără precedent duce la depresie și suicid. De unde vine acest ideal și de ce este atât de puternic? Există vreun mod de a rupe vraja? Pentru a răspunde la aceste întrebări, Selfie de Will Storr ne poartă din Grecia antică, prin evul mediu creștin, prin în perioada evangheliștilor stimei de sine din 1980 din California și până în era neoliberalismului hiperindividualist în care trăim. Ne spune povestea extraordinară a persoanei pe care o cunoaștem atât de bine – noi înșine.  Puteți urmări în acest sens și podcastul lui Russel Brand pe acest subiect.

10. The Oxford Handbook of Attention

Tratatul de la Oxford sumarizează descoperiri empirice și date științifice legate de atenție. Prezintă de asemena o gamă extinsă de teme adiacente, incluzând regulile de ghidare, mecanica căutării vizuale și relația acestor procese cu  conșientizarea vizuală. Discută de asemnea modele bayesiene de atenție, prezintă cum îmbătrânirea normală poate afecta atenția selectivă,  efectele atenție în coretxul vizual și la nivelul talamusului, teoria atenției vizuale introdusă de Bundesen (1990),  bolile neurologice legate de atenție cum ar fi leziunile cerebrale sau Parkinson, legătura dintre atențe și emoție, neuropsihoframacologia atenție, biasuri de memorie în vederea umană, orientarea spațială etc.

Dacă ați ajuns până aici mulțumesc pentru atenție.

Surse:

Author: aralya

Loving person, people watcher & listener, german teacher, enjoys working @Books Express Write me an e-mail at bogdana@books-express.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *