Black Box Thinking. Cum învățăm din greșeli

Toată lumea vrea să se bucure de succes și oricine are așa ceva își dorește apoi și mai mult. Într-un fel, suntem cu toții molii atrase de reușită, susținere din partea celorlalți și posibilități financiare mărețe. Și cu toții am citit deja cărți despre acest lucru.

the black boxMatthew Syed, autorul cărții Black Box Thinking a fost campion la tenis de masă în Mare Britanie și a schimbat cu ușurință domeniul în care excela. A ales să continue cu scrisul și cu o carieră în radio, iar concluzia sa și motorul de la care a pornit această carte este că trebuie să ajungi să cunoști eșecul pentru a întâlni reușita.

Titlu cărții este inspirat, după cum ne putem imagina, de la cutiile negre ale avioanelor, cele care înregistrează toate datele unei aeronave pentru a furniza informații în cazul unor accidente. Datorită acestora, zborul a devenit cea mai sigură modalitate de calătorie prin lecțiile învățate din eșecurile trecute.

Continue reading “Black Box Thinking. Cum învățăm din greșeli”

Birth of a Theorem. O aventură matematică. Big ideas in books TED2016 speakers #88

birth of a theorem

Cédric Villani este unul dintre cei mai sclipitori matematicieni din zilele noastre. Acesta este specialist în ecuații diferențiale parțiale, geometria Riemanniene și fizică matematică. În 2010 a primit Medalia Fields pentru cercetările sale care au stat la baza cărții Birth of a Theorem. A Matemathical Adventure.

Villani deschise pentru nou prin intermediul acestei cărți poarta spre teritoriul magic al geniilor. Cum văd aceștia lumea? De unde vin inspirația și sclipirile de geniu? Cartea Birth of a Theorem ne oferă răspunsuri la aceste întrebări, referințe literare și citate, alături de multe date despre evoluția matematicienilor celebri.

Este, de fapt, o lucrare care demonstrează că totul este posibil. Matematica și știința ne demonstrează asta, trebuie doar să găsim ecuația de care avem nevoie.

Continue reading “Birth of a Theorem. O aventură matematică. Big ideas in books TED2016 speakers #88”

Premiile Goodreads Choice Awards 2015

goodreads choice awards

Luna aceasta au fost anunțați câștigătorii celei de-a șaptea ediţii a premiilor Goodreads Choice Awards, singurele premii literare acordate pe baza voturilor cititorilor, nu a criticilor literari. La sfârșitul fiecărui an, cititorii de pe Goodreads votează cele mai bune cărţi ale anului, împărţite în 20 de categorii. Pentru premiile Goodreads Choice Awards din acest an, 3.007.308 de cititori din întreaga lume şi-au votat cărţile favorite.

Goodreads este cel mai mare site din lume pentru cititori şi recomandări de carte, a fost lansat în ianuarie 2007, iar în prezent găzduieşte peste 40 de milioane de membri din toate colţurile lumii, peste 1 miliard de titluri de cărţi şi peste 43 de milioane de recenzii realizate de cititori.

Câștigătorii Premiilor Goodreads Choice Awards 2015 sunt:

 

Topul Publishers Weekly al celor mai bune cărți ale anului 2015

Publicația americană Publishers Weekly, prestigioasa revistă internațională de știri privind publicarea și vânzarea de cărți (The International News Magazine of Book Publishing and Bookselling), cunoscută în special pentru recenzarea înainte de publicare a celor mai noi volume din toate genurile literare (pre-publication book reviews), a realizat o selecție a celor mai bune cărți ale acestui an, împărțite în 12 categorii. Dintre toate titlurile finaliste, publicația a alcătuit un top al celor mai bune 10 cărți ale anului 2015 (PW’s Best Books 2015).

Revista Publishers Weekly apare săptămânal începând din anul 1872 și se adresează atât editorilor, bibliotecarilor, librarilor și agenților literari, cât și mass-mediei (medii de informare publică: televiziune, radio, internet, presă) și cititorilor.
Cărțile din top 10 și cărțile finaliste din cele 12 categorii sunt:

 

Top 10


Fiction





Continue reading “Topul Publishers Weekly al celor mai bune cărți ale anului 2015”

Premiul Samuel Johnson pentru Nonficțiune 2015

Luni, 2 noiembrie, la Londra, a fost decernat Premiul Samuel Johnson pentru Nonficțiune (Samuel Johnson Prize), cel mai prestigios premiu literar britanic acordat volumelor de nonficțiune.

Premiul Samuel Johnson este oferit anual pentru cel mai bun volum de nonficțiune al anului, împreună cu suma de 20.000 de lire sterline, a fost acordat prima oară în anul 1999 și este decernat în onoarea scriitorului Samuel Johnson, considerat unul dintre părinții fondatori ai limbii și literaturii engleze, un renumit poet, eseist, critic literar, biograf, editor și lexicograf. Premiul Samuel Johnson este sponsorizat de un filantrop anonim, este administrat de organizația Four Colman Getty și este gestionat de un comitet director. Gala de decernare a premiului este televizată, fiind difuzată de postul britanic BBC.

Marele câștigător de anul acesta este volumul ”Neurotribes: The Legacy of Autism and How to Think Smarter About People Who Think Differently” de Steve Silberman, ales dintre șase volume finaliste.

Neurotribes” este primul volum de știință populară care a fost distins cu Premiul Samuel Johnson, un volum bazat pe o cercetare științifică și istorică minuțioasă, care vă va schimba total modul de gândire în privința autismului. În cartea sa, Steve Silberman explică pe înțelesul tuturor probleme medicale complexe, ne oferă oportunitatea de a înțelege mai bine punctele forte distinctive ale minții unui autist și militează pentru stoparea trasării unei linii între ceea ce noi considerăm a fi ”normal” și ”anormal”, dând o notă de speranță unui subiect care este de obicei dominat de disperare.

Celelalte volume finaliste ale Premiului Samuel Johnson de anul acesta sunt: ”Ted Hughes: The Unauthorised Life” de Jonathan Bate, ”Landmarks” de Robert Macfarlane, ”The Four-Dimensional Human” de Laurence Scott, ”The Unravelling: High Hopes and Missed Opportunities in Iraq” de Emma Sky, ”This Divided Island” de Samanth Subramanian.

Volume de nonficțiune distinse cu Premiul Samuel Johnson din anul 1999 până în prezent



Dr. Tim Hunt în România. Conferința Internațională de biologie moleculară

Organizaţia Studenţilor pentru Natură şi Facultatea de Biologie şi Geologie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai au onoarea de a vă invita la prima ediţie a Conferinţei Internaţionale: “Biologia Moleculară- Aspecte Curente şi Perspective”, care se va desfăşura în perioada 6-8 noiembrie, în Cluj-Napoca.

Invitaţii speciali, pe lângă keynote speaker-ul Prof. Dr. Gheorghe Benga, sunt Sir Dr. Tim Hunt şi Prof. Dr. Harald zur Hausen, Laureaţi ai Premiului Nobel pentru Medicină sau Fiziologie pentru descoperirea proteinelor reglatoare ale ciclului celular (2001) şi, respectiv, pentru descoperirea implicării virusului papiloma uman (HPV) în cancerul de col uterin (2008). Continue reading “Dr. Tim Hunt în România. Conferința Internațională de biologie moleculară”

Cum blochează creierul anumite amintiri

Conform unui studiu, există două moduri de a uita ceva în mod voluntar. Primul mod este de a bloca sistemul de amintire al creierului, în timp ce al doilea este de a construi alte amintiri pentru creier, în locul celei pe care vrem să o blocăm. Cercetătorii au descoperit aceste două metode prin scanarea RMN a creierului voluntarilor în timp ce își aminteau și uitau în mod voluntar anumite asocieri între perechi de cuvinte. Au uitat asocierile, fie încercând să le blocheze, fie gândindu-se la alte lucruri care să înlocuiască amintirile despre asocieri.

Continue reading “Cum blochează creierul anumite amintiri”

Raftul cu noutăţi – luna septembrie

Ne întoarcem la şcoală sau la serviciu, dar nu uităm de noi şi sufletele noastre cititoare. Septembrie vine cu o mulţime de titluri atrăgătoare, aşa că vezi mai jos ce îţi surâde şi…  carpe librum, cititorule! Mie tare îmi face cu ochiul cea mai nouă carte a lui Elizabeth Gilbert, Big Magic: Creative Living Beyond Fear.

Lifestyle

Ficțiune modernǎ

Science Fiction & Fantasy

Mystery & Thriller

Non-Fictiune

Science

Copii

Cǎrţi pentru copii

Parenting

Profesional

Business

Medicină

7 mituri din ştiinţă

Mai ştiţi filmul “Lucy”? În el, la un moment dat, oportun, ca-n toate filmele, personajul carismatic interpretat de Morgan Freeman, spune cu nonşalanţă: “Se estimează că un om foloseşte cam 10% din capacitatea creierului. Imaginaţi-vă cum ar fi dacă am folosi 100%” Şi nu-i aşa că aţi crezut şi voi că oamenii îşi folosesc doar 10% din creier? E Morgan Freeman, doar.

Anul acesta britanicii de la OnePoll au condus un studiu despre cele mai comune percepţii greşite ale conaţionalilor lor. În urma studiului, din 2000 de adulţi, 82% au admis că au cel puţin o preconcepţie despre starea de fapt a lucrurilor: 57% din ei cred că Muntele Everest este cel mai înalt munte din lume, iar 54% cred că ar putea vedea Marele Zid Chinezesc din spaţiu. Nu e mare diferenţă între ei şi noi, nu? Eu, una, eram foarte convinsă de ambele aceste fapte.

Cred că dacă ţi se spune de mai multe ori acelaşi lucru, ajungi inevitabil să-l crezi. Aşa că mai jos ne ocupăm cu demitizarea şi avem câteva exemple de mituri din ştiinţă care se propagă cu viteza… unui click.

Continue reading “7 mituri din ştiinţă”

O busolă pe nume Astrologie

De regulă, prima întrebare pe care o aud când vorbesc despre pasiunea mea pentru astrologie este „Şi cu ce mă poate ajută astrologia?”

Mulţi dintre noi, s-au intrebat la un moment dat De ce mi se întâmplă asta mie?, Ce caut eu aici? sau Care este locul meu?, întrebări care s-au născut din diverse experienţe de viaţă mai mult sau mai puţin dorite şi care ne-au pus pe gânduri sau care ne-au făcut să realizăm că acel ceva la care am visat mulţi ani şi la care am ajuns, culmea nu ne face să ne simţim pe calea cea bună, nu ne aduce împlinire sufletească.

Fiecare din noi, vine în această lume să atingă un vârf de munte, un munte pe care şi l-a luat de urcat iar în astrologie acesta se regăseşte sub denumirea de Nodul de Nord care reprezintă Sensul vieţii, împlinirea noastră spirituală. Muntele de care vă ziceam este simbolizat într-o hartă natală de Axa Nodurilor Lunare sau Axa evoluţiei şi ne indică drumul pe care îl avem de străbătut. Este ca şi cum plecăm din casa părintească, acolo unde sunt rădăcinile noastre, obiceiurile noastre, ceea ce cunoaştem deja şi pentru a creşte ca om, este nevoie a pleca în lume pentru a ne descurca singuri, pentru a afla despre noi ceea ce nu ştiam că suntem în stare a fi, a gândi sau a face.

Şi în această călătorie avem de înţeles că nu ne putem construi viitorul (Nodul de Nord) fără să facem pace cu trecutul, cu rădăcinile noastre (Nodul de Sud). Fiindcă, în momentul când ne acceptăm şi înţelegem locul de unde am plecat, putem vedea acolo valorea resurselor pe care le avem şi seva pe care o putem extrage pentru a avea forţa să înaintăm. Şi asta pentru că până la urmă, seva care ne oferă hrana de care avem nevoie poate ajunge la noi doar prin intermediul rădăcinilor şi nu altfel. Continue reading “O busolă pe nume Astrologie”