Cărţile, ca destinaţie de vacanţă

Întrebarea de sezon preferată este, bineînţeles: Unde pleci în vacanţă? Parcă lumea întreagă se pregăteşte să ia o pauză şi cei care-i pun rotiţele în mişcare se răspândesc care-ncotro, înspre alte rosturi decât cele ale alarmei vestitoare de muncă.

Redescoperim timpul şi faptul că-l putem opri din goana lui după răspunsuri, hârtii, excel-uri năbădăioase şi documente justificative ale unor costuri sufleteşti, cheltuieli de vreme şi plăţi de emoţii.

Vrem să ne îndepărtăm de ceea ce ne îndepărtează de noi şi să găsim locurile care ne învaţă să respirăm din nou. Dar pentru a ajunge acolo, n-avem neapărat nevoie de bilete de la vreo agenţie de voiaj, câtă vreme ne rămân de străbătut kilometri de cuvinte-şerpaş, către cele mai nebănuite destinaţii, palpitante aventuri şi răscolitoare privelişti.

O bancă din parc poate deveni, aşadar, terminalul perfect de îmbarcare spre la dolce vita italiană, cu ale ei excese fermecător de irezistibile, apoi către descoperirea puterii miraculoase a rugăciunii şi meditaţiei, într-o Indie a contemplării şi vindecării, pentru a ateriza în cele din urmă în Bali, unde soarele lumina şi culorile libertăţii te ajută să-ţi regăseşti pacea interioară. Toate astea într-o călătorie spirituală – Eat, Pray, Love al cărei ghid este Elizabeth Gilbert.

Eat, Pray, Love
The Kite Runner
The Kite Runner, a lui Khaled Hosseini, este, dincolo de povestea emoţionantă şi dureroasă a prieteniei dintre doi puşti aparent despărţiţi de regulile etichetei sociale, o incursiune fascinantă în lumea sfâşiată de conflicte a Afghanistanului, surprins în transformările sale, din 1970 şi până în 2002.

Frica, panica oamenilor simpli, violenţa, care a dus la impunerea unui regim al terorii, sunt descoperite printre rămăşiţe de istorie, bucăţi de viaţă nedestrămată de război, încercări ale celor oprimaţi de a-şi salva sufletele de la o realitate în disoluţie.

După întoarcerea din acest spaţiu al întunericului luminat de speranţă, orice fotoliu se poate transforma lejer într-un turn de observaţie de unde ni se dezvăluie cele mai stranii peisaje şi vietăţi australiene, cei mai amuzanţi şi prietenoşi localnici, soarele fără sfârşit al unei ţări-continent – odinioară temniţă şi loc de pierzanie, iar în zilele noastre reşedinţă a fericirii senine.

Charismaticul explorator Bill Bryson, în In A Sunburned Country, ne poartă cu umor, voie-bună şi o curiozitate nestăvilită pe urmele tuturor fiinţelor, mai mari sau mai mici din Australia, prin vegetaţia copleşitoare şi oraşele moderne, model de civilizaţie hi-tech, printre oamenii ale căror inimi împrăştie lumină mai puternică decât orice far.

In a Sunburned Country
A Year in Provence
Iar la revenirea de la capătul lumii, pentru a-ţi trage sufletul, pe terasa balconului, alături de britanicul Peter Mayle şi de soţia sa, te poţi bucura de descoperirea rafinată şi năstruşnică a felului în care timpul leneveşte nestingherit, printre pahare de vin şi poveşti, în Franţa rurală. A Year In Provence este o invitaţie de nerefuzat la plimbări cu bicicleta, pe câmpuri înflorite, apusuri cu parfum de levănţică, mâncăruri create de artişti ai gustului, acomodarea într-o cultură nouă, a răgazului şi a emoţiilor, şi construirea unei vieţi noi din antichităţi.

Fiecare carte pe care o citim este o mare aventură, pentru care trebuie să ne lăsăm deoparte obişnuinţele şi să ne echipăm cu gânduri curioase, priviri iscoditoare şi nerăbdări ascuţite.

Dacă facem asta, suntem gata să pornim pe drumul întâlnirilor noastre şi să transformăm orice capitol într-o călătorie de neuitat…

 “Un roman e ca o oglindă purtată de-a lungul unui drum bătut de multă lume. El va răsfrânge în ochi când seninul cerului albastru, când noroiul mocirlelor din cale.” (Stendhal, The Red And The Black)

1 thought on “Cărţile, ca destinaţie de vacanţă”

  1. Mă atrage din listă “A year in provence”. Eat, Pray, Love am citit-o, iar romanul The Kite Runner mi-a sosit săptămâna trecută 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *