Calea nebătută a creativităţii

Cred că nu există om care să nu-şi dorească să fie un pic mai creativ. Să fi scris ceva mai inteligent şi interesant în lucrarea de-abia predată, să fi avut prezenţă de spirit şi să spună ceva cu impact sau emoţionant în cadrul acelei întâlniri sau să inventeze gadget-ul pe care l-a visat toată copilăria. Partea bună e că oamenii cei mai creativi din domeniile lor au fost testaţi şi studiaţi şi ne putem inspira din metodele lor atunci când vrem mai mult de la noi decât un clişeu de abordare sau un unghi deja explorat. Cel mai bine, evident, e să încerci cât mai multe şi să vezi care dintre ele merge pentru tine.

O metodă universal valabilă este aceea de a ieşi la plimbare, studiile aratând că faza creativă va creşte ulterior cu 60%. Un somn scurt are şi el beneficii multiple, printre care şi acela de a angaja activitatea în emisfera dreaptă a creierului, cea care este în mod normal asociată cu creativitatea. Modurile de a depăşi blocajele creative sunt multe, dar ele reprezintă lucrurile obişnuite pe care le facem în mod normal. Mai jos, însă, descoperim şi metode neuzuale şi poate de-a dreptul bizare care ne pot ajuta să devenim mai creativi. Chiar dacă am fi înclinaţi să le respingem validitatea, mai ales pentru că sunt considerate trăsături negative, toate sunt sprijinite de studii ştiinţifice consistente.

Oamenii care se simt îndreptăţiţi să primească totul nu sunt cei pe care îi vrem prea des în compania noastră. Dar un studiu recent făcut de psihologi de la Universitatea Cornell a arătat că, în doze mici, sentimentul de a fi îndreptăţit poate stimula aptitudinile creatoare ale unei persoane. În cadrul studiului, participanţii au fost făcuţi să se simtă mai mult sau mai puţin îndreptăţiţi de a avea ce este mai bun în viaţă scriind trei motive pentru care meritau mai mult decât ceilalţi sau trei motive pentru care nu meritau acest lucru mai mult decât alţii.

După aceasta, ei au fost puşi să găsească mai multe moduri de folosire pentru o agrafă sau să deseneze un extraterestru imaginar. Rezultatul a fost că cei care se simţeau mai îndreptăţiţi la momentul respectiv au găsit cele mai creative şi interesante soluţii. Motivaţia este aceea că atunci când oamenii cred că au dreptul la tot ce e mai bun, ei tind să gândească şi să acţioneze în afara metodelor tradiţionale.

Creativitatea înfloreşte şi în haos. Deşi un mediu curat şi un birou ordonat rezultă în adoptarea unui mod de viaţă mai sănătos şi în cultivarea generozităţii, cele aglomerate încurajează creativitatea şi fluxul ideilor. Într-un experiment, participanţii au fost aşezaţi fie în camere curate, fie în medii haotice şi li s-a cerut să găsească noi modalităţi de folosire a unei mingi de ping-pong. Deşi numărul ideilor a fost acelaşi, ideile generate de participanţii din camerele aglomerate au fost notate ca fiind mult mai interesante şi creative.

Poate că mai sunt printre voi persoane care se laudă cu faptul că nu se plictisesc niciodată. Ei bine, deşi indezirabilă în cele mai multe dintre cazuri, plictiseala ajută în cazul creativităţii. Într-un studiu elaborat de un profesor de psihologie de la Universitatea Lancashire, participanţii au fost rugaţi să găsească cât mai multe noi întrebuinţări pentru paharul de unică folosinţă, dar mai întâi, unii dintre ei au avut sarcina anostă de a copia numere dintr-o carte de telefon. Aşa cum intuiţi, cei care erau deja plictisiţi au avut cele mai multe idei.

Dacă gândeşti la rece, nu prea ai cum să crezi că oboseala ar avea ceva de-a face cu creativitatea. Dar un studiu a demonstrat exact asta. Două grupe de studenţi, unii matinali, alţii nocturni, au fost chemaţi pentru teste: matinalii la ora 16, când nivelul lor de energie e în scădere, iar ceilalţi, dimineaţa, la 8, când efectele somnului sunt încă prezente. În ceea ce priveşte problemele analitice, ora nu a avut niciun efect notabil asupra perfomanţei, dar în privinţa celor care ţineau de creativitate, participanţii s-au descurcat mai bine la ora la care erau cel mai obosiţi. Explicaţia este că oboseala permite interferenţa altor gânduri, iar acestea se pot combina cu gândul principal, rezultând astfel ceva creativ.

Author: Ioana Ristea

Sunt curioasǎ şi-mi place sǎ învǎţ, îmi sunt dragi oamenii şi imperfecţiunile lor, cred în armonie interioarǎ şi încerc sǎ mǎ joc cât mai mult.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *