Autorul săptămânii: Umberto Eco

Născut la data de 5 ianuarie 1932 la Alessandria, în Italia, Umberto Eco este un semiotician, filosof şi romancier italian ale cărui cărţi erudite sunt printre cele mai populare opere ale postmodernismului. Eco a scris de asemenea şi cărţi pentru copii, dar şi opere academice.

Nimeni nu ar fi ghicit că “Numele trandafirului” (Il nome della rosa) – un roman poliţist situat într-o mănăstire medievală italiană, cu o dezbatere filosofică despre sărăcia franciscanilor – va avea un succes atât de mare, iar cel mai puţin s-a aşteptat chiar autorul său. Eco era deja un semiotician cunoscut la Universitatea din Bologna când a scris acest roman; el a spus că inspiraţia sa a fost simplă, întrucât a simţit la un moment dat că doreşte să otrăvească un călugăr.

Cu toate acestea, în acest roman se petrec mult mai multe lucruri decât autorul ne lasă să înţelegem. Pe de o parte, se află cunoaşterea intimă a lui Eco asupra subiectului transpus; călugării săi gândesc precum călugării o fac, în acea reţea interconectată de scriptură, comentarii şi filosofie neoplatoniciană care au caracterizat mintea educată medievală. Este un roman foarte intens pentru misterul unei crime medievale, dar în timp ce cititorii obişnuiţi pot găsi câteodată greu de urmărit discuţiile filosofice, ei vor putea şi mai greu să lase cartea din mână.

Cu un succes comercial mai mic decât cartea sa precedentă, următorul roman al lui Eco, Pendulul lui Foucault (Il pendolo di Foucault), a fost nu mai puţin decât începutul unui nou gen literar care, pe urmele Codului Da Vinci, poate fi pentru secolul al XXI-lea ceea ce a fost romanul poliţist pentru al XIX-lea: thrillerul istoric şi de artă. Romanul spune povestea celor trei editori de cărţi oculte care născocesc o singură teorie conspiraţionistă care cuprinde toată istoria, de la piramide până la nazişti.

În procesul creaţiei operei sale, Eco scrie cu un entuziasm rar pentru ideile sale. Sunt doar câţiva scriitori la care se întrevede atât de clar dorinţa de a împărtăşi oamenilor toate ideile doar pentru plăcerea de a face asta. Eco a primit pentru opera sa numeroase diplome Doctor Honoris Causa de pe instituţii academice din toată lumea.

Cele mai importante lucrări ale lui Eco sunt: romanele Numele trandafirului, Pendulul lui Foucault, Insula din ziua de ieri, Baudolino, Misterioasa flacără a reginei Loana, Cimitirul din Praga; cărţile de ficţiune pentru copii Bomba şi generalul, Cei trei astronauţi; tratatele Istoria urâtului, Kant şi ornitorincul, Istoria frumuseţii.

Vă recomandăm să vizitați și site-ul autorului: umbertoeco.com

Author: Jovi Ene

Editor, iubitor de carti si filme, Project Manager al Filme-carti.ro

1 thought on “Autorul săptămânii: Umberto Eco”

  1. Este incredibil cat de multe carti poate sa scrie acest autor si, mai important, toate foarte bune, de referinta. De la filosofie, la teorie literara, de la romane la carti care scot in evidenta anumite aspecte ale societatii contemporane, toate aceste domenii le cuprinde Umberto Eco in cartile sale. Merg adesea prin librarii si mereu mai descopar cate o carte noua scrisa de el de care nu am auzit. Cel mai recent roman scris de Umberto Eco este cimitirul din Praga.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *