Rebecca Skloot (+viața nemuritoare a Henriettei Lacks)

“Pe peretele meu se află fotografia unei femei pe care nu am cunoscut-o niciodată. Aceasta priveşte direct spre cameră şi zâmbeşte, cu mâinile în şold, îmbrăcată într-un costum proaspăt călcat, cu buzele pictate cu roşu. Este sfârşitul anilor 1940 şi încă nu a împlinit vârsta de 30 ani. Pielea sa de culoare ciocolatie este fină, ochii sunt tineri şi plini de viaţă. E o femeie care habar nu are de tumoarea ce se extinde în corpul său – o tumoare care va lăsa cei cinci copii fără mamă şi care va schimba viitorul medicinei. Sub fotografie se află numele ei: Henrietta Lacks, Helen Lane sau Helen Larson.

Nimeni nu ştie cine este autorul fotografiei , dar aceasta a fost surprinsă în sute de reviste şi cărţi de ştiinţă, pe bloguri sau pe pereţii laboratoarelor. De cele mai multe ori este recunoscută ca fiind Helen Lane sau HeLa, numele de cod oferit primelor celule umane nemuritoare – celulele ei, extrase din cervix-ul său cu câteva luni înainte de a muri.

Numele ei adevărat este Henrietta Lacks.”

Aşa începe cartea (şi studiul ştiinţific) autoarei Rebecca Skloot, după ce-a petrecut ani buni privind acea fotografie, întrebându-se ce viaţă a avut Henrietta, ce s-a întâmplat cu copiii după moartea ei, oare ce părere ar avea despre celulele sale nemuritoare care au fost cumpărate, ambalate şi livrate către miliarde de laboratoare din lume; , întrebându-se oare ce-ar spune Henrietta dacă ar şti că celulele sale au participat la primele misiuni în spaţiu pentru a se descoperi ce se întâmplă cu celulele umane în afara câmpului gravitaţional. Sau ce-ar spune dacă ar afla că o parte din ea a devenit esenţială pentru noi descoperiri în ştiinţă şi medicină: vaccinul poliomielitic, clonarea, fertilizarea in vitro, descoperirea unor aspect ascunse ale cancerului sau viruşilor.

Cu siguranţă că Henrietta, ca toţi ceilalţi oameni, ar fi şocată să afle că există miliarde de celule din corpul său care încă se dezvoltă în laboratoare, mai mult decât s-au dezvoltat vreodată în corpul său.

“Henrietta’s cells were different: they reproduced an entire generation every twenty-four hours, and they never stopped. They became the first immortal human cells ever grown in a laboratory.”

The Immortal Life of Henrietta Lacks: New York Times Bestseller

La 37 de ani după moartea Henriettei, Rebecca Skloot, fiica unui poet american, află despre celulele HeLa într-o oră de biologie la liceu. Intrigată de faptul că nimeni  – nici profesorul ei, nici informaţiile de pe internet, nu furnizau mai multe detalii despre această femeie, fără ca nimeni să știe despre ea, a pornit în căutarea istoriei acestei femei. I-au luat mai mult de 10 ani Rebeccăi Skloot să se documenteze cu privire la viaţa Henriettei, să stea de vorbă cu familia şi cunoscuţii, să caute informaţii, să culeagă de peste tot frânturi şi aspecte din viaţa ei şi să scrie această minunată poveste. Povestea unei femei de culoare care a lucrat pe o plantaţie de tutun şi care, fără voia sa, a ajuns să salveze milioane de vieţi.

Cartea Rebeccăi Skloot a făcut ocolul lumii, a fost tradusă în peste 25 de ţări şi a câştigat numeroase premii şi recunoaştere ştiinţifică: National Academies of Science Best Book Award, American Association for the Advancement of Science, Medical Journalists Association Book Award. Studiile sale au apărut în The New York Times Magazine; O, The Oprah Magazine; Discover şi multe alte publicaţii.

The Immortal Life of Henrietta Lacks poartă cititorii într-o călătorie prin viaţa acesteia, de la aripa “de culoare” a spitalului Johns Hopkins al anilor 1950 până la laboratoarele performante din zilele noastre pline cu cellule HeLa, de la orăşelul Clover, Virginia, până în estul orașului Baltimore de astăzi, unde trăiesc copiii şi nepoţii Henriettei, cei care se luptă pentru moştenirea drepturilor pentru celulele sale.

Alte cărți din domeniul Medicină, aici.

Author: Andreea Rau

Visez cu ochii deschişi. Citesc. Scriu. Cânt, atunci când nu mă aude nimeni. Sunt fericită, uneori. Vreau să evadez din realitate şi să-mi construiesc o lume imaginară, în care să pot trăi. Sunt ca tine. Un simplu om.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *