Arta de a călători

De ce simţim nevoia să călătorim? De ce suntem altfel atunci când devenim „străini” într-un loc? Ne pierdem stânjeneala, timiditatea, încrâncenarea de peste an şi viaţă de zi cu zi, prindem curaj şi regăsim curiozitatea senină pe care am uitat-o în bagajele concediului trecut.

Redevenim copii miraţi, cu ochii larg deschişi spre tot ce am vrea să cunoaştem, să iubim, să înţelegem, despre suflete, istorii, civilizaţii, culturi, societăţi mai mult sau mai puţin dispărute.

Mergem zâmbind pe străzi aglomerate, ne ciocnim de oameni pe care mai că vrem să-i îmbrăţişăm că ne-au ieşit în cale în aceste colţuri de lume din afara lumii noastre şi străbatem cu inima mereu într-un cântec drumuri care pe alţii îi poartă spre serviciu. Pe-aceştia, localnicii cărora le suntem „străini”, îi vedem obosiţi, agitaţi, grăbiţi şi, dintr-o dată, toate lucrurile care pe ei îi strivesc pentru noi nu-şi mai găsesc sensul.

Poate că au şi ei nevoie de concediu şi, cine ştie, vor pleca să descopere, pentru câteva zile, cât de relaxant este să se plimbe prin locurile unde noi alergăm furibunzi să ne plătim facturile, să ne luăm adeverinţele, să ne asigurăm că nu petrecem mai mult de o clipă pe zi în compania celor dragi, atunci când avem de bifat cele 65 de ore de muncă şi voie-bună pe săptămână.

Dacă purtăm cu noi totul, atât ce ne poate salva, cât şi ce ne poate damna, dacă doar de noi depinde să ne găsim liniştea, de ce drumul spre aeroport, gară, zeppelin 🙂 pare să spulbere vraja rea care ne-a ţinut captivi în temniţa frustrărilor, nemulţumirilor, nesiguranţelor, nesomnurilor şi neîmplinirilor noastre de-a lungul anului?  De ce fugim? De ce e atât de mare nevoia de a ne lua vacanţă de la viaţa pe care luptăm în fiecare zi să ne-o creăm?

The Art of Travel
Sunt câteva dintre întrebările la care, în stilul său nobil, amuzant şi sensibil, încercă să răspundă filosoful Alain de Botton în The Art Of Travel.

În vreme ce agenţiile de turism se înghesuie să facă pliante promoţionale pentru fiecare (generic) pas Tihuţa de pe glob, îndemnându-ne să ne alegem unde vrem să călătorim, scriitorul britanic pare să fie mai interesat de motivele care ne fac să ne dorim aceste excursii departe de viaţă, aşa cum o ştim.

Călătoriile, spune de Botton, sunt „moaşe” ale gândurilor bune, un drum cu maşina, trenul, vaporul sau avionul găzduieşte cele mai sincere conversaţii interioare, pentru că hotărârile mari au uneori nevoie de perspective largi, iar schimbarea mediului în care ne aflăm demonstrează că avem o alternativă, că nu suntem blocaţi în realitatea comodă a cotidianului de care ne simţim adesea sufocaţi, fără cale de ieşire. „Nu neapărat acasă ne întâlnim cu sinele nostru. Mobila insistă că nu ne putem schimba pentru că ea e mereu aceeaşi; decorul domestic ne ţine legaţi de cine suntem în viaţa de zi cu zi, dar nu se cine suntem în esenţă.”

De-asta e bine să plecăm singuri, undeva departe de „acasă”, pentru a nu purta cu noi nimic din ceea ce ne-ar ţine în continuare captivi în certitudinile noastre. Aşteptările celorlalţi ne fac să reacţionăm într-un anumit fel, să nu fim foarte atenţi la lumea care se developează în jurul nostru, pentru că avem un întreg bagaj emoţional care ne îngreunează, adeseori, deplasarea. Iar dacă avem nevoie să ne reconectăm la gândurile şi emoţiile pe care le-am rătăcit prin sertare necunoscute, singurătatea unui drum nou poate fi cea mai prielnică şi fascinantă companie.

Arta de a călători
Eseurile lui Alain de Botton sunt în sine nişte expediţii revelatoare peste oceane de căutări interioare, munţi de ambiţii, depresiuni ale spiritului, văzduhuri de răspunsuri şi îndoieli, în care-i are drept ghizi pe câţiva dintre marii călători ai minţii umane: Baudelaire, Wordsworth, Van Gogh, Proust şi-ale lor ritualuri de descoperire a lumii cu fiecare pas, cu fiecare gând.

The Art Of Travel este o carte care te transportă dincolo de timp şi de spaţiu, către întâlnirea pe care eşti sau nu pregătit să o ai cu tine.

De-asta, fie că eşti în tren, în autobuzul 300 sau în avion, de Botton te face să te simţi că eşti în cel mai frumos loc posibil: acela al călătoriei spre ceva, altceva.

“De ce poţi fi sedus de ceva atât de nesemnificativ precum uşa de la intrare a unei case dintr-o altă ţară? De ce te poţi îndrăgosti de un loc doar pentru tramvaiele de-acolo şi pentru că oamenii doar rareori au draperii la geamuri? Oricât de absurde ar putea părea aceste reacţii intense provocate de asemenea elemente necunoscute mici (şi tăcute), putem descoperi un model asemănător şi în vieţile noastre personale. Şi aici ne trezim ancoraţi în manifestări de iubire datorită felului în care cineva îşi pune unt pe felia de pâine sau al gustului pe care îl are la pantofi. Să ne criticăm pentru astfel de preocupări de moment înseamnă să ignorăm bogăţia de sensuri ale acestor detalii.” (Alain de Botton, The Art Of Travel.)

1 thought on “Arta de a călători”

  1. În călătorii îmi vin cele mai bune idei. Călătoriile nu sunt doar o relaxare pentru trup, ci mai ales pentru spiritul care îşi poate întinde aripile spre locuri nebănuite.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *