Antropologia lui Dan Rhodes

Iubirea e ciudată. E cinică. E nemiloasă. E ironică. E amuzantă.

Iubirea se naşte uneori din nimic şi se stinge la fel de repede. E absurdă. Nu o poţi explica foarte uşor, nu ştii de unde vine şi unde pleacă, atunci când se decide să plece.

În “Anthropology“, Dan Rhodes a reuşit să strângă o colecţie de 101 poveşti de iubire, fiecare dintre ele fiind prezentate într-o sută de cuvinte. Ca şi cum autorul le-ar fi trăit pe toate. Ca şi cum ar fi avut 101 iubite, povestind despre fiecare în parte, pe scurt:

“My girlfriend left me, and I started crying in my sleep. My nightly lament became so loud that my neighbors called the police. The press found out, and people came to stand outside my house to hear me call her name and moan. Television crews arrived, and soon a search was on to find the object of my misery. They tracked her to her new boyfriend’s house. I watched the coverage. People were saying they had expected her to be much more beautiful than she was, and that I should pull myself together and stop crying over such an ordinary girl.”

Din poveştile sale nu lipsesc umorul şi ironia fină, care transformă lectura în momente de autentică plăcere şi relaxare:

“My beautiful girlfriend and I are so at ease with our relationship, that we feel perfectly happy to hold hands and kiss in public. When we see a person who looks a little lonely, we’ll walk past them with our arms around each other, gazing contentedly into each other’s eyes. If they don’t notice us at first, we’ll go back and stand directly in front of them, kissing passionately, sighing, and touching each other’s bodies in the way only lovers can. It’s so important for these people to see just how perfect life can be once you’ve found that special someone.”

O antropologie a iubirii, a relaţiilor moderne din zilele noastre, în care sunt surprinse toate stările pe care ţi le poate oferi un astfel de sentiment: euforia, posesivitatea, gelozia, indiferenţa, trădarea, durerea – şi alte caracteristici ieşite din comun, care se pot infiltra în relaţiile noastre, dacă nu avem grijă să ne păstrăm umanitatea.

Author: Andreea Rau

Visez cu ochii deschişi. Citesc. Scriu. Cânt, atunci când nu mă aude nimeni. Sunt fericită, uneori. Vreau să evadez din realitate şi să-mi construiesc o lume imaginară, în care să pot trăi. Sunt ca tine. Un simplu om.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *