Am visat că…

De câţiva ani buni (să fie vreo 10 la număr, sau poate mai mult) s-a lipit de mine un vis ciudat, cu tendinţe de coşmar, care mai are şi recurență. În perioadele de stres, griji, supărări şi alte aspecte negative ale vieţii, îşi face imediat apariţia în nopţile mele şi mă bântuie cu regularitate: visez că cineva încearcă să intre în casă peste mine şi întotdeauna reuşeşte să-mi descuie uşa, chiar dacă eu o ţin bine încuiată. Nu ştiu cine este, pentru că nu îi văd niciodată fața şi visul se rezumă strict la această imagine, în care eu încui cu disperare uşa şi el o descuie.

Evident că mă trezesc speriată, cu puls 120 şi mă duc repede la uşă o să verific.

Când eram mică, visam foarte des că zbor deasupra unor păduri, şi totul era atât de verde şi frumos! Mă încerca o stare extraordinară de libertate şi euforie şi aş da orice să mai visez acum, că zbor.

Azi noapte am visat că eram acasă la ai mei, în faţa blocului şi se apropia cu viteză o pătură magică ce acoperea întregul oraş şi îl transforma în aur, inclusiv oamenii. Fugeam disperată în direcţia opusă, împreună cu ceilalţi vecini la fel de speriaţi ca şi mine şi mă uitam în jurul meu şi singurul lucru care mă îngrijora era că nu cunoşteam pe nimeni. Eram singură, singură. Şi pe cale să fiu transformată în aur.

Ei bine, Sigmund Freud, analyze that.

Teoria viselor şi interpretarea acestora a fost mult discutată şi încă mai este, de la Aristotel, Freud şi până în zilele noastre. Se pare că în timpul nopţii, creierul nu se odihneşte prin somn, ba chiar este foarte activ: face ordine şi curăţenie aşa cum facem noi prin casă în weekend. Fiecare eveniment al vieţii noastre, fiecare sentiment, trăire şi întâmplare sunt direcţionate în sertarele lor speciale, arhivate. Nu cred în interpretarea fantastică a viselor (cu toate că sunt fan supranatural şi paranormal), ci mai degrabă tind să caut interpretări pe partea raţională şi logică.

Mă fascinează creierul, această minune a corpului uman, care ne face legătura cu subconştientul, prin aceste vise. Cum ne arată şi o altă latură a noastră, cea pe care (evident) nu o ştim şi nici nu o bănuim. Freud spunea că visele sunt proiecţii ale dorinţelor noastre. Pentru Jung, rolul viselor este de a aduce un echilibru între trăirile conştiente şi cele din subconştient.

Poate cărţile de mai jos mă vor ajuta să-mi dau seama ce vor visele mele să-mi transmită, sau mai exact, ce vrea creierul meu să-mi transmită.

Voi ce vise ciudate aveţi?

Author: Andreea Rau

Visez cu ochii deschişi. Citesc. Scriu. Cânt, atunci când nu mă aude nimeni. Sunt fericită, uneori. Vreau să evadez din realitate şi să-mi construiesc o lume imaginară, în care să pot trăi. Sunt ca tine. Un simplu om.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *