7 mituri din ştiinţă

Mai ştiţi filmul “Lucy”? În el, la un moment dat, oportun, ca-n toate filmele, personajul carismatic interpretat de Morgan Freeman, spune cu nonşalanţă: “Se estimează că un om foloseşte cam 10% din capacitatea creierului. Imaginaţi-vă cum ar fi dacă am folosi 100%” Şi nu-i aşa că aţi crezut şi voi că oamenii îşi folosesc doar 10% din creier? E Morgan Freeman, doar.

Anul acesta britanicii de la OnePoll au condus un studiu despre cele mai comune percepţii greşite ale conaţionalilor lor. În urma studiului, din 2000 de adulţi, 82% au admis că au cel puţin o preconcepţie despre starea de fapt a lucrurilor: 57% din ei cred că Muntele Everest este cel mai înalt munte din lume, iar 54% cred că ar putea vedea Marele Zid Chinezesc din spaţiu. Nu e mare diferenţă între ei şi noi, nu? Eu, una, eram foarte convinsă de ambele aceste fapte.

Cred că dacă ţi se spune de mai multe ori acelaşi lucru, ajungi inevitabil să-l crezi. Aşa că mai jos ne ocupăm cu demitizarea şi avem câteva exemple de mituri din ştiinţă care se propagă cu viteza… unui click.

Ne folosim doar 10% din creier. Nu ştim încă totul despre creier, dar ştim că ne folosim de el în întregime. Ne-ar plăcea să credem că nu, pentru că asta ar însemna că nu e vina noastră că nu ne folosim tot potenţialul de care dispunem. Dar nu e cazul. Ba mai mult, noţiunea aceasta a fost clasificată ca fiind un nonsens. Orice funcţie a corpului  pe care o îndeplinim stimulează constant o parte diferită a creierului. Scanările prin RMN au demonstrat că organul debordează de activitate chiar şi atunci când facem cele mai normale lucruri. Ne-am putea gândi apoi la leziunile craniene. Chiar şi cea mai mică rană ar putea duce la traumatisme severe. Dacă 90% din creierul nostru ar fi inactiv, ne-am putea debarasa de acea parte din creier şi am fi cât se poate de sănătoşi. Dar asta nu este deloc posibil. Mitul continuă doar din cauza ideii romantice referitoare la potenţialul uman şi la ce am putea face dacă ne-am pune cu adevărat minţile la bătaie. Şi e şi o intrigă excelentă în cărţi şi filme.

Everest este cel mai înalt munte din lume. Aici e mai mult vorba de folosirea cuvintelor. Dacă ai zice că ai urcat pe cel mai înalt munte din lume şi ai numi imediat Everestul, ai greşi. Titlul acesta este deţinut de vârful Mauna Kea din Hawaii care are 4,205 m, deasupra nivelului mării, în timp ce restul lui se ascunde în fundul Oceanului Pacific. În întregime, de la bază la vârf, Mauna Kea atinge 10,000 m, detronând cei 8,848 metri ai Everestului, care merită, totuşi, să fie numit cel mai înalt punct de pe Terra sau cel mai înalt munte deasupra nivelului mării.

Marele Zid Chinezesc se vede din spaţiu. E un mister de ce mulţi dintre noi credem asta, când de fapt, astronauţii au spus de mai multe ori că nu este adevărat. Mitul a început să fie propagat încă din secolul 18 – înainte ca oamenii să zboare în spaţiu -, dar pe baza măsurătorilor, să-l vezi de pe Lună ar fi la fel cu a vedea un fir de păr de la kilometri distanţă. Chiar dacă are o lungime de 21,196 km, lăţimea lui este de doar 6 m, iar asta îl face prea îngust pentru a fi vizibil. Acei astronauţi care au susţinut că l-au văzut, au confundat, de fapt, Zidul, cu Marele Canal din China.

Roşul îi întărâtă pe tauri. Ştim cu toţii expresia “a vedea roşu în faţa ochilor” şi am văzut tauri devenind iritaţi de cel care agită o pelerină roşie în faţa lor. Adevărul este, totuşi, că taurii nu disting culorile. Nu culoarea îi înfurie, ci mişcarea materialului. S-au făcut chiar teste şi taurul prin faţa căruia era agitată o bucată de material devenea subit agitat, indiferent de culoarea acestuia.

Fulgerul nu loveşte de două ori în acelaşi loc. E de fapt invers, iar fenomenul este chiar foarte întâlnit. Fulgerul loveşte, evident, anumite suprafeţe, ca pomii înalţi sau clădirile-turn, dar într-un câmp deschis, cel mai înalt obiect va fi lovit de fulger de mai multe ori până ce fulgerul se deplasează destul de mult încât să găsească o nouă ţintă.

Cameleonii îşi schimbă culoarea. Foarte mulţi adulţi cred acest lucru, dar un cameleon nu îşi poate modifica culoarea pentru a se camufla, ci o face ca răspuns la o schimbare în temperatura corpului sau să comunice, mai degrabă decât să se confunde cu mediul. De exemplu, pot deveni albi în contact cu soarele pentru a reflecta căldura şi se pot transforma în negru pentru a absorbi lumina. Un mascul cu foarte multe culori afişează astfel dispoziţia de împerechere.

Regula de 5 secunde. Aceasta spune că atunci când scapi mâncare pe jos, ai un interval de 5 secunde ca s-o ridici înainte să fie acoperită de germeni. În realitate, totuşi, germenii se vor impregna imediat pe mâncare. Cu toate acestea, ingerarea unor germeni şi a murdăriei nu este întotdeauna un lucru rău pentru că duce la dezvoltarea unui sistem imunitar puternic.

Author: Ioana Ristea

Sunt curioasǎ şi-mi place sǎ învǎţ, îmi sunt dragi oamenii şi imperfecţiunile lor, cred în armonie interioarǎ şi încerc sǎ mǎ joc cât mai mult.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *