6 cărți despre/pentru insomniaci

 

“He gets into the habit of thinking so passionately at night that he begins to be persecuted by insomnia.

Louis de Bernieres, Birds Without Wings

Insomnia este un demon care a trecut prin patul tuturor, poate o încercare zadarnică de a ne prelungi viața, sau niște pași care străbat noaptea fără nicio direcție. Indiferent că ești insomniac de ocazie sau cu normă întreagă, voit, nevoit sau incontrolabil, incapacitatea de a adormi este una dintre acele probleme de pe urma cărora poți profita: ce alt moment mai bun pentru a medita, dacă nu acela al unei insomnii, și ce altă metodă mai nimerită decât prin intermediul lecturii?

 

 

1. House of Sleep, by Jonathan Coe

Campusul universitar Ashdown devine clinica doctorului Dudden, specializat în tratarea celor care au probleme cu somnul (narcoleptici, insomniaci, cei care vorbesc în somn). Ciudat e faptul că cei ce apelează la serviciile acestei clinici sunt tocmai foștii studenți ai universității. Chiar și doctorul, Gregory Dudden, fusese unul dintre studenți, ajuns acum atât de obsedat de somn încât pare mult mai nebun decât aceia pe care îi tratează. Demnă de menționat este ideea lui că somnul este boala secolului, reducând cu o treime viața omului.

“Somnilocviu

 Cu grație și gravitate ai iscat/ Un val ce-ntrece forțele lunare/ Și-n narcolepticii tăi ochi am spionat/ Orbirea nopții, poate-un rău mai mare./ Pupila fixă, de ce vrei să țip/ Când, insomniac, încerc să-mi aflu partea/ Citindu-mi viitorul pe nisip/ La prânz? „Ce calmă și cioplită-i moartea”,/ Și cum mă rog ca din uitare-adâncă/ Schimbarea să apară. Numai zorii/ Să ma salveze-ar fi în stare încă/ Printr-un potop de s-ar împotrivi terorii,/ Iar casa somnului de-ar inunda-o toată/ Cu o lumina gata să înece/ Fantomele ce vor pleca deodată/ Avertizând solemn în noaptea rece:/ Vei mai dori o viață spre-a socoate/ Ce grație aveai, ce gravitate.”

 

Insomnia

2. Insomnia, by Stephen King

Ralph Roberts, în vârstă de 70 de ani își pierde soția în urma luptei cu cancerul. Deși inițial pare să depășească momentul, începe treptat să sufere de insomnie, ajungând să vadă aura oamenilor, să perceapă alte planuri ale realității și influența lor asupra acesteia, dar și  alte ciudățenii cum ar fi omuleții ce par a fi niște doctori.

 “They lived in fearful perplexity and passed it off as imagination”

“Worlds which had trembled for a moment in their orbits now steadied, and in one of those worlds, in a desert that was the apotheosis of all deserts, a man named Roland turned over in his bedroll and slept easily once again beneath the alien constellations.”

 

3. Sleepless, by Charlie Huston

Despre apocalipsă s-au scris atâtea cărți, s-au fabricat atâtea scenarii posibile încât nu-mi imaginam că mai poate exista și o altă versiune. Surpriza vine din partea lui Charlie Huston, acesta oferindu-ne o distopie în care lumea e lovită de o epidemie de insomnie. Oamenii devin isterici și incapabili de a face distincție între vis, realitate și memorie. Când totul se prăbușește în jurul său, idealistul Parker Haad, deși  educat în filosofie, alege să devină ofițer LAPD crezând că poate ajuta și schimba lumea. Pentru a-și salva familia, Parker ajunge să-și petreacă timpul în mare parte lucrând sub acoperire ca distribuitor de droguri, pentru a depista și stopa răspândirea de Dreamer- singurul leac, dar unul temporar, pentru cei atinși de boală. Astfel de trezește prins în mrejele unei conspirații care va reprezenta un punct e cotitură în viața sa.

“Things are as bad as you fear they are. People are as bad as you think they are. The Universe does not care.” 

“Once we understand how they think, we can predict their behaviour. And once we predict it well, we can manipulate it. That is diplomacy.” 

“The world doesn’t just jump out of its axis on its own.” 

 

The Yellow Wallpaper

4.The Yellow Wallpaper, by Charlotte Perkins Gilman 

The Yellow Wallpaper, acest horror psihologic, cu o scriitură atât de modernă încât nu-ți vine să crezi că de fapt e un clasic,  este povestea terifiantă a unei femei care ajunge prizonieră în propria-i casă, din cauza stării precare a sănătății mentale. Suferind de depresie post-partum, soțul care era medic îi recomandase repaus la pat, însă inactivitatea îi înrăutățește condiția făcând-o să-și piardă mințile. Textul vine ca o critică împotriva poziției de subordonare ocupată de femei în mariaj și a felulul în care sunt privite bolile psihice, arătând cât de vitală îi este omului libertatea de expresie.

“As for mother Eve – I wasn’t there and can’t deny the story, but I will say this. If she brought evil into the world, we men have had the lion’s share of keeping it going ever since.” 

 “John has cautioned me not to give way to fancy in the least. He says that with my imaginative power and habit of story-making, a nervous weakness like mine is sure to lead to all manner of excited fancies, and that I ought to use my will and good sense to check the tendency. So I try.”

 “At night in any kind of light, in twilight, candlelight, lamplight, and worst of all by moonlight, it becomes bars! The outside pattern I mean, and the woman behind it is as plain as can be”

The Moonstone - A Romance

 

5.The Moonstone, by Wilkie Collins

Franklin Blake este dependent de tutun, dar, pentru că femeia pe care o iubește nu suportă fumul, se vede nevoit să renunțe la acest viciu. A scăpa de o dependență nu o fost niciodată  un lucru prea ușor, adesea omul scapă de un demon ajungând să-l înlocuiască cu altul. Astfel, decizia de a se lăsa e fumat îi provoacă multă suferință lui Franklin, văzându-se pus în situația de a lupta acum cu o insomnie criminală. Pentru că acesta ia în derâdere sfatul unui doctor local, acela de a folosi laudanum, o doză îi este strecurată în băutură. Consecințele nu vor întârzia să apară…

“Whenever a woman tries to put you out of temper, turn the tables, and put HER out of temper instead. They are generally prepared for every effort you can make in your own defence, but that. One word does it as well as a hundred; and one word did it with Limping Lucy. I looked her pleasantly in the face; and I said—”Pooh!” 

“When a woman wants me to do anything (my daughter, or not, it doesn’t matter), I always insist on knowing why. The oftener you make them rummage their own minds for a reason, the more manageable you will find them in all the relations of life. It isn’t their fault (poor wretches!) that they act first and think afterwards; it’s the fault of the fools who humour them.” 

 

6. Sleep! by Annelies Verbeke

Dacă ar trebui să aleg un singur cuvânt care să conțină esența întregii cărți, acesta ar fi “delir”. Un delir nocturn al Mayei și al lui Benoit, sub influența insomniei, o insomnie ce pare să ducă la dezagregare. Și totuși … oricat de “pierdut” te simți, salvarea o găsești  atunci când întâlnești pe cineva asemeni ție, cu aceeași problemă, în cazul de față insomnia.

“Cu o vreme în urmă, conform panourilor publicitare, viitorul era luminos și portocaliu, însă, după umila mea părere, el continua să fie negru”

“Viața asta, trebuie să înveți să o strângi în brațe”

“Poate că cele mai euforice săruturi sunt cele la care te aștepți cel mai puțin , iar cele mai frumoase momente cele pe care nu ai avut timp să le distrugi gândindu-te la ele în prealabil. Poate că știusem asta dintotdeauna.”

Pentru că insomnia nu e un  subiect tratat numai în proză, în încheiere vă las cu o poezie de-a Sylviei Plath:

Insomniac

The night is only a sort of carbon paper,
Blueblack, with the much-poked periods of stars
Letting in the light, peephole after peephole —
A bonewhite light, like death, behind all things.
Under the eyes of the stars and the moon’s rictus
He suffers his desert pillow, sleeplessness
Stretching its fine, irritating sand in all directions.

Over and over the old, granular movie
Exposes embarrassments–the mizzling days
Of childhood and adolescence, sticky with dreams,
Parental faces on tall stalks, alternately stern and tearful,
A garden of buggy rose that made him cry.
His forehead is bumpy as a sack of rocks.
Memories jostle each other for face-room like obsolete film stars.

He is immune to pills: red, purple, blue —
How they lit the tedium of the protracted evening!
Those sugary planets whose influence won for him
A life baptized in no-life for a while,
And the sweet, drugged waking of a forgetful baby.
Now the pills are worn-out and silly, like classical gods.
Their poppy-sleepy colors do him no good.

His head is a little interior of grey mirrors.
Each gesture flees immediately down an alley
Of diminishing perspectives, and its significance
Drains like water out the hole at the far end.
He lives without privacy in a lidless room,
The bald slots of his eyes stiffened wide-open
On the incessant heat-lightning flicker of situations.

Nightlong, in the granite yard, invisible cats
Have been howling like women, or damaged instruments.
Already he can feel daylight, his white disease,
Creeping up with her hatful of trivial repetitions.
The city is a map of cheerful twitters now,
And everywhere people, eyes mica-silver and blank,
Are riding to work in rows, as if recently brainwashed.

Author: Elena Silvana

Scriu și citesc, iar asta îmi ocupă tot timpul. Cred în anticipație și în curiozitate ca fiind cea mai pură formă de insubordonare. Nici o poveste nu poate fi spusă fără poezie. Arta nu ar trebui să fie separată de viață ca și cum ar fi prea prețioasă pentru utilizarea de zi cu zi. Poate tocmai de aceea deviza mea este: dream, create, inspire.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *