6 afecţiuni psihice neobişnuite

Tulburǎrile mentale au un efect devastator asupra a milioane de oameni şi ajung sǎ necesite ani de psihoterapie.

Cu toţii am auzit de schizofrenici sau de obsesiv-compulsivi. Ȋn unele cazuri, însǎ, unele dintre aceste afecţiuni sunt atât de rare şi de bizare încât sunt aproape greu de crezut.

Iatǎ 6 dintre ele:

Sindromul Paris: acest sindrom este specific doar cetǎţenilor şi turiştilor japonezi care îi face pe aceştia sǎ sufere o cǎdere nervoasǎ în timp ce se aflǎ în Oraşul Luminilor. Dintre milioanele de turişti care ajung anual în capitala Franţei, în jur de zece persoane suferǎ de aceastǎ tulburare şi trebuie sǎ se întoarcǎ în ţara natalǎ. Sindromul Paris este, de fapt, un fel de şoc cultural suferit de japonezii cae au idealizat acest oraş şi ajung sǎ descopere o metropolǎ agitatǎ şi modernǎ, fǎrǎ romantismul descris de filme sau cǎrţi. Ambasada Japoniei are chiar un hotline deschis 24 de ore pentru cetǎţenii care suferǎ acest şoc cultural şi poate oferi ajutor medical dacǎ este necesar.

Sindromul Stendhal: mai este numit şi hiperculturemie sau Sindromul Florenţa. Este o tulburare psihosomaticǎ care duce la accelerarea ritmului cardiac, ameţeli, leşin sau halucinaţii atunci când un individ se aflǎ în faţa unei lucrǎri de artǎ sau când acea lucrare de artǎ este extrem de frumoasǎ. Termenul poate fi folosit şi pentru a descrie reacţii similare ale cuiva care se aflǎ în faţa unei panorame cu multe însuşiri estetice. Numele provine de la cunoscutul scriitor francez, care şi-a descris emoţiile în timpul unei cǎlǎtorii la Florenţa.

Sindromul Stockholm:  este un rǎspuns psihologic întâlnit în unele cazuri de luare de ostatici, când victimele ajung sǎ dezvolte simpatie, loialitate sau chiar sǎ îi ajute de bunǎ voie pe rǎpitori. Sindromul a fost numit astfel dupǎ un jaf bancar din Stockholm, în care jefuitorii i-au ţinut ostatici pe lucrǎtorii bǎncii timp de 6 zile. Ȋn acest caz, victimele au devenit ataşate emoţional de rǎpitori şi au refuzat sǎ ofere mǎrturii împotriva lor. Mai târziu, unul dintre jefuitori s-a cǎsǎtorit cu o femeie pe care a ţinut-o ostaticǎ.

Sindromul Lima: este opusul Sindromului Stockholm, adicǎ atunci când rǎpitorii ajung sǎ fie mai receptivi faţǎ de nevoile ostaticilor lor. Este numit aşa dupǎ criza care a avut loc în Lima, Peru, când 14 membri ai  mişcǎrii revoluţionare Tupac Amaru au luat ostatici sute de persoane aflate la o petrecere la reşedinţa oficialǎ a ambasadorului Japoniei în Peru. Ostaticii erau diplomaţi, oficiali militari sau guvernamentali şi şefi de corporaţii de multe naţionalitǎţi. La câteva zile dupǎ începerea crizei, rǎpitorii eliberaserǎ deja mulţi dintre ostatici.

Sindromul Ierusalim: se demarcǎ prin prezenţa unor idei obsesive şi cu tentǎ religioasǎ care sunt iniţiate sau care duc la o cǎlǎtorie în Ierusalim. Nu este specific unei anumite religii, ci îi afecteazǎ pe creştini, musulmani sau evrei în aceeaşi mǎsurǎ. Ȋn special turiştii aflaţi în oraşul sfânt cad victimǎ manifestǎrilor sindromului religios-mesianic şi, în general, este vorba despre cei care au un istoric de boli mentale.

Sindromul Cotard: în cadrul acestei tulburǎri rare, pacientul este convins cǎ a murit sau cǎ o parte a trupului sǎu a putrezit. Aceastǎ afecţiune a fost descrisǎ pentru prima datǎ de Jules Cotard, un neurolog francez care a numit-o “delirul negǎrii” într-o conferinţǎ susţinutǎ la Paris în 1880. Acest sindrom este o negare psihoticǎ a propriei persoane şi este una din manifestǎrile schizofreniei sau ale tulburǎrii bipolare.

Bonus: Sindromul Gourmand: este o afecţiune rarǎ şi benignǎ care apare la indivizii care au suferit leziuni ale lobului frontal drept. Aceste persoane dezvoltǎ o pasiune pentru bucǎtǎria şi preparatele fine, gourmet. Este caracterizatǎ de obsesia de a mânca, gândi, vorbi sau scrie despre mâncǎruri rafinate. Cel mai cunoscut caz a fost dezvoltat de un pacient elveţian care, imediat ce a fost externat, şi-a dat demisia ca jurnalist politic şi a devenit critic culinar.

Author: Ioana Ristea

Sunt curioasǎ şi-mi place sǎ învǎţ, îmi sunt dragi oamenii şi imperfecţiunile lor, cred în armonie interioarǎ şi încerc sǎ mǎ joc cât mai mult.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *